Ce mai e învățământul în ziua de azi - de Petruț Rizea

de Petruț Rizea/ profesor, psiholog, jurnalist

 Învățământul este baza oricărei societăți.

Nu știu de ce refuzăm, uneori, să înțelegem acest lucru.

Ar trebui să fie o evidență, aproape o axiomă: acolo unde educația este solidă, societatea devine mai stabilă, mai prosperă și mai echilibrată. Și totuși, paradoxal, educația este deseori tratată ca un capitol secundar, ca o cheltuială discutabilă, nu ca o investiție fundamentală.

Mulți oameni nu percep educația ca pe o realitate evidentă, ci cer dovezi, statistici, demonstrații economice. Vor să vadă cifre care să justifice finanțarea școlii, ca și cum valoarea ei ar trebui demonstrată de fiecare dată. Dar oare nu este suficient să privim societățile în care educația a fost o prioritate?

Acolo unde școala este susținută constant, unde profesorii sunt respectați și unde sistemul este stabil, rezultatele se văd în toate domeniile: economie, sănătate publică, cultură civică, inovație. Problema este că efectele educației nu sunt imediate.

Ele nu se măsoară într-un an bugetar și nici într-un ciclu electoral. Se construiesc lent, uneori în decenii. Iar această lentoare face ca educația să fie mereu amânată în fața altor priorități aparent mai urgente.

În realitate, orice societate care subfinanțează educația plătește mai târziu costuri mult mai mari: inegalități sociale, lipsă de competențe, polarizare, neîncredere în instituții. Școala nu este doar locul în care copiii învață matematică sau gramatică.

Este locul în care se formează cetățeni, unde se construiește capacitatea de a gândi critic, de a dialoga și de a înțelege lumea. Poate că adevărata problemă nu este lipsa dovezilor, ci lipsa unei convingeri colective.

Pentru că, în momentul în care o societate crede cu adevărat că educația este fundamentul ei, nu mai cere demonstrații pentru a o finanța. O susține, pur și simplu, pentru că știe că fără ea nu poate avea viitor.