Cîți copii s-au născut în 2025? Demografie, economie, educație

Pe 12 februarie 2026 au devenit publice nașterile din decembrie 2025 din România.
Nașterile din tot anul 2025 au fost 145 669. 

România are recordul de cea mai rapidă scădere a natalității din vreo țară :  -26 % între 2021 și 2025.

Sigur, mai e și scăderea dintre 1988-1991, de 28 %, dar aceea apare în condiții de schimbarea regimului politic și legalizarea avortului.  

 Notă: valorile 2026–2035 sunt estimări pe baza extrapolării trendului 2020–2025 (model log-linear).

 Cifrele sînt ale Institutului Național de Statistică, date definitive pînă în 2023.

Pe scurt : între 2021-2024 are loc o scădere brutală a nașterilor, de 25 %. Copiii născuți în 2020 vor ajunge în clasa zero în 2026 ; vor fi ultima generație peste pragul de 200 000.  În 2030 vor veni în clasa zero copiii născuți în 2024, prima generație sub 150.000.  În patru ani, numărul de elevi din clasa zero va scădea cu un sfert. E un termen extrem de scurt.

Chiar acceptînd o anume inerție a sistemului, și ezitarea guvernelor de a disponibiliza, putem spune că numărul de profesori din pre-universitar este deja suficient ; el acoperă nevoile pe următorii ani. Cu 3 % pensionări și ieșiri din sistem anuale,  15 % pe 5 ani, numărul de profesori de acum va rămîne proporțional cu scăderea numărului de elevi.  Pur și simplu, nu mai e nevoie de mai mulți profesori din pre-universitar în următorii douăzeci-treizeci de ani.

Valul de scăderi va atinge sistemul universitar în 2032 (2024+18 ani).

Dar nu va fi o scădere aritmetică a numărului de studenți : generația celor născuți în 2024 îi va înlocui pe piața muncii, la 18 ani, pe cei pensionați la 65 de ani în 2042 – în număr de 304.164 

Cei pensionați în 2042 vor fi cei născuți în 1977. Pur și simplu, se vor pensiona 304.164. Cei 148 de mii veniți în loc vor fi mai atrași de numeroasele locuri de muncă libere mai curînd decît de studii.  În anul școlar 2023-2024 au fost 133 mii studenți în anul I ; asumînd că majoritatea sînt născuți în 2005, generație de 220 de mii, presupunem că  0,6 % din generație au optat pentru studii universitare.

Să presupunem că 0,5 % din generația 2024 va dori să-și continue studiile la universitate :

75.000 vor deveni studenți (abia jumătate din cei înscriși în anul I în 2023-2024, o înjumătățire în 18 ani) ; abia 74.000 vor ajunge pe piața muncii, unde nu vor putea în nici un fel înlocui 300.000 de pensionați.

 Două concluzii se trag de aici : dorința guvernelor de a scădea bugetul educației are acoperire : pur și simplu, generațiile viitoare sînt tot mai mici.

Nu mai e nevoie de tineri profesori în pre-universitar : numărul de profesori deja existent e arhi-suficient pentru numărul de copii în scădere.

Șomajul se va reduce considerabil.

Sistemul educativ – școli, profesori – se va reduce masiv.

Copiii de vîrstă școlară, între 7 și 18 ani, vor fi

 În anul școlar 2027 vor fi 2.342.227 copii de 7-18 ani, de vîrstă școlară, abia 60 % din cei din 2000.

România va avea nevoie doar de 60 % din profesori și de 60 % din școli.
La 3 % atriție anuală a corpului profesoral pre-universitar, (de 200 mii profesori) – pensionări, schimbări de carieră – 30 % pe deceniu, 40 % în 13 ani – proporția profesori/elevi rămîne aproape constantă.  
România va avea nevoie, pe deceniul următor, de o mediană de sub 2000 profesori anual pentru a complini pensionările și schimbările de carieră în educația pre-universitară.
La  Arte, Științe Umaniste (Limbă și literatură, limbi străine, istorie) și științe exacte (științe naturale și matematică) există peste 13 mii de studenți anual. Doar unul din șase sau șapte absolvenți de facultăți cu vocație didactică (Limba și literatura română, istorie, matematică, chimie, biologie, arte, muzică) va putea fi absorbit de sistemul educativ și va putea deveni profesor în deceniul viitor.

Polonia

Înghesuim aici date despre Polonia. Guvernele de dreapta, catolice, ale Poloniei, au crescut alocația pentru copii la 200 de euro pe lună. Natalitatea a scăzut cu 37 % în cei opt ani de la introducerea măsurii.  Banii nu aduc fericirea. Și nu, nici demografia nu reușesc să o crească. Polonezii sînt un popor catolic, pentru care avortul este o crimă ; și au avut guverne de dreapta, ”pro-familie”, care au dat și dau alocații grase pentru copii. Polonia e interesantă, că putem urmări în direct răspunsul: ce s-ar întîmpla dacă s-ar tripla în România alocația pentru copii?

În 1983 se nășteau 720 mii de polonezi ; de atunci, natalitatea a scăzut lent și permanent.

În 2024 se nășteau abia 251 mii,  aproximativ o treime față de 1983. Nașterile au scăzut lent, apoi brusc, de la 402 mii în 2017 la 251 mii în 2024 - o scădere de 37 % în opt ani.  Este enorm.

Din 2016, guvernul a lansat un program pro-natalist, Rodzina 500+, rebotezat Rodzina 800+. Dau un ajutor de 800 de zloți părinților pentru copii, (aproape o mie de lei pe lună).

Îi costă 16 miliarde de euro pe an. (peste 10 % din buget).

Subliniez : de la introducere, programul a avut un atît de mare succes, încît natalitatea a scăzut cu 37 % în opt ani.

(Incidental, și natalitatea din Rusia scade cu o treime între 2014-2024)