După 8 zile de război între Iran și SUA/Israel – barilul a ajuns 109$: preț, durată, resurse. Sinteză

Sinteza primelor 8 zile de Război - Revista presei occidentale

După 8 zile de război între Iran și SUA/Israel – barilul a ajuns 109$: preț, durată, resurse. Sinteză
Coperta revistei TIME

 După 8 zile de război piețele au deschis azi cu petrolul la 109 $ pe baril - Rusia jubilează căci asta merge în folosul ei.

Trei dintre cele patru cele mai mari state din Golful Persic — Arabia Saudită, EAU și Kuweit — discută despre retragerea din investițiile americane și din alte investiții, pe măsură ce pagubele provocate de războiul cu Iranul cresc. Potrivit Financial Times, acest lucru ar putea pune în pericol investiții ale SUA de peste 2 trilioane de dolari.

În plus, monarhiile din Orientul Mijlociu vor fi nevoite să vândă rezervele acumulate sub formă de titluri de stat americane (US Treasuries). Iar acest lucru ar fi foarte dureros. În prezent, aproape că nu există cumpărători dispuși să achiziționeze datorie americană de sute de miliarde de dolari.

Toate economiile din Golful Persic sunt state orientate spre export, dependente în totalitate de exportul zilnic neîntrerupt de petrol și gaze. De îndată ce mecanismul de export începe să se deregleze, apar imediat probleme.

Trei state dependente de petrol și gaze — Qatar, Irak și Kuweit. În mod paradoxal, acestea sunt deja țările cel mai grav afectate de război. Acest trio se scufundă rapid într-o prăpastie economică.
În Qatar, terminalele de GNL (gaz natural lichefiat) au fost oprite; în Irak, o parte din câmpurile petroliere; iar în Kuweit, de asemenea, din cauza supraîncărcării capacităților de stocare.

Arabia Saudită și EAU depind mai puțin de exportul de petrol și gaze, însă ponderea exporturilor rămâne critică — 20–25% din PIB. Mai mult, ponderea veniturilor bugetare din exportul de resurse energetice este mult mai mare decât ponderea acestor sectoare în economie.

Economia Iranului ar suferi cele mai mici pierderi dintre toate statele Golfului în cazul blocării strâmtorii Ormuz. În grafic sunt date ale Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) pentru anul 2023, dar în ultimii ani situația nu s-a schimbat fundamental.

Ar putea fi o imagine cu text care spune „Figure 1.3 50% Oil and natural gas rents as a share of GDP in selected economies, 2023 40% 30% 20% 10% 0% Qatar Libya Iraq Kuwait Oman Saudi Arabia Bahrain Algeria Iran United Arab Emirates IEA. CC BY 4.0”

De unde importa China petrol?

Ar putea fi o imagine cu text care spune „Share China's Crude Condensate Imports China's Oil Imports By Country in 2024 20% The TheMiddle East made up up China's crude imports. Russia 10% IRQ Russia, Iran, Venezuela accounted 33% 33% of China's rudei imports 2024- three were under U.S. sanctions. a *) China 11% ran 6% UAE SAU 14% 0/0 Others 17% OMN 5% Angola 요 2% U.S. U.S. interventionsi in Venezuela Iran disrupta least of China's oil supply. 2% Venezuela VISUAL CAPITALIST Source: U.S. EIA 6% Brazil”

 Ce țări exportă și importă petrol prin Strâmtoarea Hormuz

O săptămână de război cu Iranul a costat SUA 6 miliarde de dolari

În ciuda campaniei aeriene de amploare desfășurate de forțele americane și israeliene împotriva Iranului, rămâne neclar cum ar putea arăta o victorie în acest conflict, scrie New York Times. Oficialii iranieni și-au exprimat încrederea că țara va putea rezista bombardamentelor și că, în cele din urmă, adversarii „își vor pierde dorința de a continua războiul”.

Potrivit acestora, strategia Teheranului este de a face războiul extrem de costisitor pentru SUA, Israel și pentru țările arabe. Un astfel de plan ar fi fost elaborat de liderul suprem Ali Khamenei după atacurile din iunie anul trecut — încă de atunci Iranul considera inevitabilă o nouă escaladare, au declarat surse pentru New York Times.

Conform datelor prezentate de Pentagon Congresului, prima săptămână de război a costat Washingtonul aproximativ 6 miliarde de dolari. Din această sumă, 4 miliarde de dolari au fost cheltuiți pe muniții, în special pe rachete pentru sistemele de interceptare a rachetelor iraniene.

În același timp, oficialii americani au declarat în briefinguri confidențiale pentru legislatori că Teheranul încă dispune de aproximativ jumătate din arsenalul său de rachete și de o parte semnificativă a dronelor.

Politico: Aliații SUA se tem că vor rămâne fără arme americane

Aliații Statelor Unite din Europa și Asia se tem că, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, Washingtonul nu le va livra armele deja plătite, relatează Politico. Țările europene, care și-au epuizat arsenalele după ce au trimis armament Ucrainei, se tem că își vor pierde capacitatea de apărare.

Potrivit publicației, reprezentanți ai Pentagonului au declarat în fața Congresului că, în cadrul operațiunii împotriva Iranului, se consumă „cantități uriașe” de armament. Printre acestea se numără rachete de croazieră Tomahawk, interceptori Patriot PAC-3 și sisteme navale de apărare antiaeriană.

„Nu este un secret pentru nimeni că munițiile care sunt deja folosite și vor continua să fie folosite sunt exact acele sisteme pe care toată lumea încearcă să le cumpere în cantități mari.”

„Cuvintele nu corespund faptelor. Pentru toată lumea este clar că SUA își vor pune propriile priorități, precum și prioritățile Taiwanului, Israelului și ale întregii emisfere, mai presus de cele europene”, spun oficiali europeni.

Potrivit ziarului, situația actuală a devenit „un semnal de alarmă” pentru țările europene și asiatice, care considerau vânzările de arme ale Pentagonului drept ceva aproape garantat. Un fost oficial al Departamentului Apărării al SUA a remarcat că campania împotriva Iranului nu fusese luată inițial în calcul în estimările privind stocurile de armament.

Allies fear Iran war will leave them without US weapons they bought

 

După 8 zile de război între Iran și SUA/Israel

în total SUA și Israel au efectuat aproximativ 4.500 de lovituri asupra teritoriului Iranului, în timp ce Iranul a răspuns cu 3.500 de lovituri, dintre care aproximativ 905 au fost cu rachete.

Ar putea fi o imagine cu hartă şi text

 

Durata și costurile

SUA intenționează să desfășoare operațiunea împotriva Iranului timp de cel puțin 100 de zile, probabil până în septembrie inclusiv, scrie Politico, citând un document intern al Pentagonului. Potrivit estimărilor Pentagonului, costul războiului în Iran este de aproximativ 1 miliard de dolari pe zi.

Departamentul de Stat al SUA alocă resurse suplimentare pentru evacuarea cetățenilor americani aflați în Orientul Mijlociu, iar Pentagonul crește în regim de urgență numărul militarilor americani implicați în colectarea de informații pentru operațiuni.

Toate acestea indică faptul că administrația SUA „nu a fost pe deplin pregătită pentru un război mai amplu cu care s-a confruntat”, notează publicația.

 Prețul pentru cetățeni

Prețurile de vânzare cu amănuntul la benzină în SUA au atins cel mai ridicat nivel din întreaga perioadă a președinției lui Trump. Potrivit Bloomberg, acest lucru este cauzat de perturbări în sistemul de aprovizionare cu resurse energetice.

Prețul mediu la pompă a crescut la 3,32 dolari pe galon, în timp ce cu o săptămână înainte era 2,982 dolari.

Creșterea prețurilor coincide și cu trecerea sezonieră a rafinăriilor americane la un tip de benzină mai scump.

Prețurile la combustibil și la gaz au crescut și în Uniunea Europeană.

Ar putea fi o imagine cu text care spune „US Gasoline Pump Prices Jump to Highest Level Under Trump BJs GAS BJ's GAS BJG BJ's 温 289배 =2891三35 BJ'SMEMBER BJ'S MEMBER PRICE =289=33 289 BJ'SMEMBER BJ'S MEMBER PRICE (เพาวิอา 대고원 -”