Sociologia științei și Apocalipsa

În martie 2026, Călin Georgescu, candidat la prezidenție, votat de două milioane de alegători – candidat independent al extremei drepte securiste și conspiraționiste, a zis că apocalipsă vine ”din limba bătrînă «apucă lipsa»”.

Desigur, nu e așa: apocalipsă vine din grecul apokalypsis –cum ar fi trebuit să știe teologul Mihail Neamțu, colegul de extremism al lui Călin Georgescu.

Cazul izolat al lui Călin Georgescu NU e interesant. Dar el e în siajul unei mișcări imense de naționalism paranoic și conspiraționist : falșii lingviști invitați de Daniel Roxin la emisiuni lungi, urmărite de zeci de mii de oameni. Călin Georgescu e doar simptoma unei boli generalizate, o metastază națională a ignoranței conspiraționiste paranoice. Pînă recent, prin anii 2000, cretinii și conspiraționiștii erau 1) izolați, discreți, relativ rușinați de cretinăția lor, tăcuți și invizibili social și 2) repartizați echitabil între partide. De la apariția social media, ei s-au adunat într-un cluster politic, partidul AUR, au devenit vocali, vizibili, și au căpătat un narcisism al prostiei.

Așa cum culturiștii poartă maieuri mulate ca să li se vadă mușchii, și-i fotografiază, îi arată online, și se admiră reciproc, tot așa și ignoranții, tîmpiții, conspiraționiștii din România își exhibă prostia pe social media, sînt mîndri de ea, au deja un grup de admirație reciprocă a prostiei conspiraționiste.

Un teolog de la Vatican, Miceal Ledwith, a afirmat, într-o emisiune, că strămoșii latinilor vin – în sensul cel mai general cu putință – din zona geografică unde se găsește azi România. Asta e adevărat – în sensul că proto-italicii (în sensul cel mai generic) vin din zona danubiană (în sensul cel mai vag) după 3000-2500 BC. Pe atunci se vorbea o proto-italoceltică, limbă care abia începea să se diferențieze, spre 2000 BC, din indo-europeana comună. Nici vorbă de latină ori română pe atunci.

De aici, ignoranții paranoici locali au scornit că latina vine din română, ceea ce e o prostie obscenă.

Sociologia științei

Știința nu e ceea ce omul de știință studiază și scrie singur în laboratorul lui. Știința e un fenomen social. Omul de știință, ca să fie educat, trebuie să fie încurajat de părinți și profesori, apoi de colegi ; e promovat sau marginalizat, e invitat la conferințe, simpozioane sau nu, e publicat sau nu, e invitat să facă parte din comisii de doctorat, i se cer peer-reviews, e invitat să fie membru în comitetul de redacție al unor reviste științifice, e membru în societăți științifice.

”Recunoașterea științifică” are o componentă politică și socială extrem de importantă. În Occident, unde lumea științifică e mai independentă de cea politică, putem (poate ?) să vorbim despre o meritocrație. În Europa de est, știință, cercetare, adevăr științific este ceea ce decid instituțiile de cercetare, academice și universitare strîns conectate cu factorul politic și social. Să definim:
știință este ceea ce statul român acceptă să finanțeze ca atare – prin salarii pentru profesori universitari, finanțări pentru institute de cercetare, bani pentru proiecte. Deciziile de alocare se fac în primul rînd pe bază de decizie politică, path dependence, și în măsură foarte mică pe criterii științifice.

Codex Rohonczi, ”tradus” de apucata Viorica Enăchiuc, apărut cu finanțarea Ministerului Culturii ; Dicționarul ”etimologic” al limbii române al lui Mihai Vinereanu, dicționar apărut și el cu finanțarea Ministerului Culturii – ne arată că securiștii au o influență politică suficient de puternică încît să decidă ce cărți și studii finanțează statul român.

Țara lui Barangă

Laurențiu Barangă e cel mai tipic caz pentru Miticistan.

În 2005 Laurențiu Baranga își falsifică diploma de bacalaureat. În 2009, după abia patru ani, e dat în judecată pentru falsificare, dar sentința vine abia în 2016.

În 2009 e descoperită o afacere imensă cu diplome false, cîteva mii, făcută de un anume Silviu Mina Dobronăuțeanu, securist vechi. Mina Dobronăuțeanu deschisese o universitate, Alexandru Ghica, în Alexandria. Universitate pusă în lichidare încă din 2001. Emisese peste două mii de diplome de licență false. Chiar șeful poliției din Alexandria, comisarul Stanomir, care ancheta cazul, avea și el diplomă falsă de la Dobronăuțeanu. Și Dragnea. Teleormanul, județ sărac și mafiot, complet luat în franșiză de mafia PSD - toți aveau diplome de la securistul Dobronăuțeanu.

(Fiii sau nepoții lui Dobronăuțeanu, Emanuel-Corneliu Dobronăuţeanu, Ion-Şerban Dobronăuţeanu, tot infractori, vezi presa).

Tribunalul nu înștiințează nici o instituție de stat despre sentința judecătorească prin care anulează diploma de bacalaureat și cea de licență a lui Baranga. Baranga restituie diplomele false; după care se duce la universitatea Valahia din Tîrgoviște și cere copii după diplome, spunînd pur și simplu că pierduse originalele.

Legile și sentințele judecătorești sînt complet ridicole devreme ce nu își ating scopul – de oprire a infracțiunii și de descurajare a altor infracțiuni.

Laurențiu Baranga devine membru ORNISS, instituția care verifică cine are acces la secrete de stat, devine membru ARACIS, instituția care verifică universitățile și le permite sau nu să funcționeze.

În septembrie 2020 prim-ministrul Cîțu îl numește pe Baranga director al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Deși Baranga nu lucrase nici o zi în bănci.

Deși ancheta privind falsurile din Alexandria începuse din 2001 (2001; Dobronăuțeanu continuă să falsifice diplome încă vreo opt ani după ce e prins).
Deși își obținuse licența la 41 de ani.

Deși sentința de anulare a diplomei false era dată din 2016.

Asta înseamnă statul paralel.

De aceea nu îi mai pasă nimănui să învețe cinstit, la nici un nivel.

În afară de fulminanta sa carieră politică, Baranga mai are și o carieră academică: doctorat, șef de departament la Universitatea Valahia, membru al ARACIS, între – instituția chemată să supravegheze legitimitatea științifică a universităților și să le evalueze.

PSD, și statul în general, sînt împînzite de miile de absolvenți cu diplome false scrise pe genunchi de securistul Silviu Mina Dobronăuțeanu.

Judecătorii au refuzat procurorilor anularea a sute de diplome false făcute de Dobronăuțeanu, pentru diverse mărunțișuri procedurale.

Peste o mie de studenți români își primesc diploma de licență anual la universități de prestigiu din vest.

Și rămîn acolo, fiindcă e plină țara și e virusat statul de mii de absolvenți cu diplome false, rămase valabile prin sentințe judiciare.

Alexandru Cumpănașu, om cu liceul terminat, a fost susținut de academicieni (Ion Aurel Pop, Eugen Simion, Nicolae Zamfir) a fost titularul unei emisiuni TV, iar ONG-urile sale au fost gras finanțate de stat; culmea activității sale de infractor a fost cooptarea sa ca ”expert” de către SNSPA într-un proiect gras plătit în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și sprijinirea dezvoltării la nivel local” (SIPOCA 9), implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale în parteneriat cu SNSPA.

România, cu certitudine, nu e o meritocrație, ci o anti-meritocrație.

Cine e om de știință în România ? Cel ale cărui proiecte sînt finanțate de stat, pe criterii predominant politice. Ce e știință în România ? Cărțile a căror publicare e finanțată de stat – escrocheriile ca Dicționarul dacopat al lui Vinereanu, sau traducerea Vioricăi Enăchiuc din Codex Rohonczi – susținută de ceaușiști vechi, ca Ariton Vraciu, Ion Chițimia și Pandele Olteanu care recomandă publicarea.

Editura Universității din București - editură chipurile științifică, cu referenți și peer review și whatnot - a publicat în 2000 manualul ”Creaționismul științific” de Ioan Străinescu - desigur, cu doi referenți științifici for good measure, Ioan Bunaciu și Vasile Talpoș. Desigur, asta e doar din cauza faptului că Facultatea de Teologie Baptistă aparține Universității din București ; fiindcă în Miticistan separarea dintre biserică și stat de doar o vorbă goală. Universitatea ar fi avut două opțiuni, ambele excelente : fie să elimine facultățile de teologie, de orice confesiune, iar editura sa să publice doar carte științifică; fie să accepte facultățile de teologie, dar să declare că editura e o simplă tiparniță care doar tipărește cărțile diverselor facultăți.

Tot Editura Universității din București a publicat, în 2013, Influențe romane și preromane în limbile slave de sud, de Sorin Paliga, care e de fapt o reeditare a tezei de doctorat a lui S. P. Autorul repetă acolo ideile sale, deja exprimate în studii mai vechi și în ediții mai vechi ale tezei – reafirmă că boier e cuvînt proto-român, nu de origine slavă; că ban (demnitate medievală) e și el proto-român - și așa mai departe. Bineînțeles că nu este așa, dicționarul etimologic al Academiei dă etimologiile consacrate, acceptate de un secol. În plus, autorul – slavist – încurcă plai (din latinul plagium) cu splai ”mal înalt al unei ape” (din slavul splav, *sъplavъ”loc unde rîul inundă adesea malul) și crede că plai și splai au aceeași etimologie.

În realitate, România nu a fost capabilă să separe ierarhiile politice de cele științifice. Mentalitatea românilor e incapabilă să separe spațiul politic de cel religios de cel al științei. În afara studenților la biologie (poate) și medicină (oare ?) nici un student de anul I de universitate nu e capabil să explice ce anume înseamnă evoluționism, darwinism, selecție naturală: Biserica ortodoxă și celelalte au obținut eliminarea acestor noțiuni din manualele de biologie din liceu – sau, în unele ediții, ele apar în treacăt – de parcă darwinismul n-ar fi baza zoologiei științifice în ansamblul ei.

Efectul aspirator

Cei mai buni dintre elevii de liceu din România, cam primii 5000, primii 5 %, pleacă să studieze în străinătate, și rămîn acolo. Țara universităților de mucava, țara diplomelor false, țara diplomelor plagiate, țara universităților Bogdan-Vodă și Spiru Haret și a atîtor altor universități de carton – e țara care alungă absolvenții de Oxford Cambridge Bocconi HEC, London School of Economics, École normale supérieure, Heidelberg, ETH Zürich. Sînt deja peste trei milioane de români în străinătate, și ei funcționează ca un aspirator pentru cei mai buni dintre liceeni. Un demon al lui Maxwell îi aruncă în străinătate pe cei mai buni și printează diplome-maculatură pentru ceilalți.

Niciodată nu va fi primit bine cel cu studii legitime și diplome legitime de către cei cu cu diplome-maculatură.