Generația Z contra baby-boomerilor: cui îi e bine în Germania. Problema spațiului locativ din Germania
Statisticile arată că schimbările ample din societatea germană îi afectează atît pe cei din generația Z, cît și pe baby-boomeri, deși în grade diferite. DW a analizat datele privind pensiile, educația, locuințele și clima.
Astrid Prange de Oliveira relatează în DW - coresponentă DW în Brazilia. Teme centrale: America Latină, Brazilia, religie, etică, drepturile omului, globalizare.
Pensiile, chiriile și educația influențează perspectivele tinerilor germani. Cu ce probleme se confruntă generația Z? Prin ce se deosebește situația ei de experiența baby-boomerilor și ce au în comun cele două generații?
Protestele masive ale tinerilor care au cuprins recent Germania și alte țări europene lasă impresia că generația Z are perspective destul de sumbre. Așa să fie oare? Se confruntă zoomerii cu provocări mai serioase decît cele avute de baby-boomeri în anii ‘90? Ce unește și ce desparte aceste generații?
Textul de ieri pe subiect: Nici familie, nici casă, nici viață: despre criza locuințelor
„Desigur, ar fi corect să-i întrebăm (pe baby-boomeri – n. red.): «Dar vouă nu v-a fost greu atunci?». Însă tinerii văd că acum le este greu tocmai lor. De aceea spun: «Avem nevoie de sprijin chiar de azi»”, explică într-un interviu pentru DW Simon Schnetzer, autorul studiului anual „Tineretul în Germania”. Potrivit lui, întrebarea principală pe fondul protestelor recente sună așa: „Am creat noi pentru tineri condițiile în care să poată trăi și munci cu încredere în viitor, astfel încît să țină în continuare în funcțiune sistemul actual?”.
Răspunsul lui Schnetzer este cît se poate de scurt: nu. Statisticile arată că schimbările ample din societatea germană îi afectează atît pe cei din generația Z, cît și pe baby-boomeri, deși în grade diferite. DW a analizat datele privind pensiile, educația, locuințele și clima.
Finanțarea pensiilor și riscul sărăciei la bătrînețe
Faptul rămîne fapt: în Germania, tot mai puțini tineri trebuie să întrețină tot mai mulți pensionari. Potrivit Asigurării Germane de Pensii (DRV), în 1957 reveneau 373 de contribuabili la o sută de pensionari. În 2025 au mai rămas doar 210. Conform prognozelor, pînă în 2045 cifra va scădea la 173. În cifre absolute, astăzi 35,35 milioane de contribuabili plătesc pensiile a 16,82 milioane de pensionari.
Pentru a atenua efectele acestei tendințe negative și a ține contribuțiile la un nivel stabil, sistemul german de pensii primește deja anual circa 118 miliarde de euro subvenții de la stat. Suma reprezintă aproximativ 25% din cheltuielile bugetului Germaniei. Concluzia: pentru a plăti pensiile, autoritățile trebuie să apeleze tot mai des nu doar la banii celor care muncesc, ci la banii întregii societăți.
Prognozele arată și altceva: deja acum multor oameni nu le ajunge pensia ca să-și acopere cheltuielile de trai. Numărul pensionarilor care primesc ajutorul social de bază a crescut de la 257 de mii în 2003 la 738 de mii în 2024.
Chiriile și cheltuielile cu locuința
Creșterea chiriilor îi lovește mai ales pe cei cu venituri mici. Experții Institutului German de Cercetări Economice (DIW) au constatat că germanii cu venituri mici cheltuiau pe locuință 24% din venit în 1990 și aproape 36% în 2021. Asta înseamnă în medie cu 14 puncte procentuale mai mult decît familiile înstărite.
Potrivit Oficiului Federal de Statistică (Destatis), în 2025 aproximativ 11% din populația țării dădea pe locuință peste 40% din venitul gospodăriei. Printre persoanele expuse riscului de sărăcie, proporția acestui grup a fost de 35%. Jacasa este o platformă digitală care îi ajută pe proprietari să aleagă și să evalueze agenți imobiliari. După calculele ei, tocmai generația baby-boomerilor ar putea contribui în anii următori la o detensionare vizibilă a pieței de locuințe. Acestei generații îi aparțin circa 4,8 milioane de case și apartamente în care locuiesc chiar proprietarii.
În următoarele decenii, o parte considerabilă a acestor proprietăți își va schimba stăpînii prin vînzare, prin moștenire sau pentru că proprietarii se mută în cămine de bătrîni. Potrivit prognozei Jacasa, în unele regiuni oferta de locuințe ar putea deveni mai mare decît cererea, iar prețurile ar putea scădea.
Cheltuielile pentru educație
Conform raportului guvernului federal privind finanțarea educației, cheltuielile publice în acest scop s-au dublat din 2011 încoace. Calculate pentru fiecare german sub 30 de ani, ele au crescut de la circa 4.000 la 8.000 de euro pe an. Cu toate acestea, în comparație internațională, Germania rămîne la un nivel mediu. Potrivit Destatis, în 2022 bugetul pentru educație a ajuns la 4,6% din PIB-ul Germaniei. Spre comparație, media țărilor din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a fost de 4,7%.
Banii în plus nu pot rezolva însă lipsa de profesori. Potrivit estimărilor Conferinței permanente a miniștrilor educației din landuri, pînă în 2035 Germania va duce lipsă de circa 27 de mii de cadre didactice. O cauză este pensionarea în masă a generației baby-boomerilor. Cealaltă este scăderea natalității, din cauza căreia nu mai sînt destui profesori tineri pe piața muncii.
Consecințele schimbărilor climatice
Încă din 1972, Clubul de la Roma avertiza, în celebrul său raport „Limitele creșterii”, asupra consecințelor încălzirii globale. Potrivit prognozelor ONU, pînă la sfîrșitul secolului temperatura medie a Pămîntului ar putea crește cu 2,6 grade față de epoca preindustrială. Dacă politica climatică mondială nu se schimbă, copiii care au astăzi șase ani vor trăi valuri de căldură extremă de două pînă la șapte ori mai des decît cei din generația baby-boom. La această concluzie au ajuns autorii unui studiu al Universității Libere din Bruxelles, publicat în 2025.
Cît de periculoase pentru viață sînt fenomenele meteo extreme se vede deja din numărul tot mai mare de decese din timpul valurilor de căldură din ultimii ani. Potrivit Institutului Robert Koch, pînă la jumătatea lui septembrie 2026 au fost înregistrate în Germania circa 16 mii de decese legate de căldura extremă. Marea majoritate a victimelor, peste 14 mii de persoane, aveau peste 65 de ani.
„Generația Z și baby-boomerii sînt în aceeași barcă. Trebuie să-i aducem împreună, altfel nici tinerii germani, nici cei vîrstnici nu vor avea șansa să păstreze nivelul actual de bunăstare”, conchide cercetătorul Simon Schnetzer. În opinia lui, oamenii din ambele generații ar trebui să iasă împreună în stradă și să protesteze. Desigur, protestele singure nu ajung. „După aceea trebuie pornit un proces constructiv prin care să ne punem de acord asupra unor obiective și măsuri pe care să le poată susține toți, chiar dacă punerea lor în practică va presupune anumite sacrificii”, a încheiat Schnetzer.