Sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul tinerilor din Europa, după accidentele rutiere.
Aproape jumătate dintre tinerii din UE (49%) au declarat nevoi nesatisfăcute în materie de îngrijiri de sănătate mintală
Psihologul clinician Cezar Giosan explică: Interviul integral: Semnele timpurii ale depresiei la adolescenți. Psihologul clinician Cezar Giosan: „Este mai mult decât o stare trecătoare de proastă dispoziție” | Interviu
– Sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul tinerilor din Europa, după accidentele rutiere. Mulți o leagă de depresie. Există o cauzalitate, o legătură?
– Sinuciderea este adesea legată de depresie, dar nu este întotdeauna cauzată doar de aceasta. Factorii de risc suplimentari, cum ar fi lipsa suportului social sau accesul limitat la servicii de sănătate mintală, pot contribui la riscul suicidar. Tratamentul depresiei poate reduce semnificativ acest risc.
Cei mai puternici predictori ai suicidului:
- Istoricul de tentative de suicid: Cel mai puternic predictor al suicidului este o tentativă anterioară. Persoanele care au încercat deja să se sinucidă au un risc semnificativ mai mare de a recurge din nou la acest gest, comparativ cu cei care nu au avut astfel de antecedente.
- Depresia severă: Depresia, în special cea severă, este un predictor major al suicidului. Simptome precum disperarea, sentimentul de inutilitate și pierderea interesului pentru activitățile cotidiene cresc riscul de suicid. La cei care suferă de depresie severă, există adesea o senzație copleșitoare de lipsă de speranță și o percepție distorsionată că nu există alte soluții pentru a scăpa de suferință.
- Abuzul de substanțe: Consumul de alcool și droguri poate crește semnificativ riscul de suicid. Substanțele psihoactive pot amplifica simptomele depresiei și impulsivitatea, reducând inhibițiile și crescând probabilitatea ca o persoană să recurgă la acte autovătămătoare. Acești factori, mai ales atunci când sunt prezenți împreună, pot indica un risc ridicat de suicid, subliniind importanța intervențiilor timpurii și a sprijinului specializat pentru persoanele vulnerabile.
– Tot auzim că protejarea sănătății mintale a tinerilor este o prioritate în UE. Ce ar trebui de făcut, unde ar trebui de lucrat mai mult?
– Pentru a proteja sănătatea mintală a tinerilor în UE, este nevoie de investiții în educația pentru sănătate mintală, acces îmbunătățit la servicii de consiliere și intervenții timpurii. Colaborarea dintre școli, familie și profesioniștii din sănătate este crucială pentru a construi un sistem de sprijin eficient.
– Aproape jumătate dintre tinerii din UE (49%) au declarat nevoi nesatisfăcute în materie de îngrijiri de sănătate mintală, comparativ cu 23% din populația adultă. România, ca stat și instituții, este pregătită să ofere servicii în această problemă?
– În România, serviciile pentru sănătate mintală sunt încă insuficiente, iar accesul tinerilor la consiliere și tratament, deși s-a realizat un progres remarcabil în ultimul timp, este încă limitat, în special în zonele limitrofe. Este nevoie de mai multe resurse alocate acestui domeniu și de o îmbunătățire a infrastructurii pentru a răspunde nevoilor reale ale tinerilor. Din nou, raportul CES, menționat anterior, sumarizează astfel de aspecte.
