Cum au ajuns Coșul de gunoi și banca tricoloră emblema TIFF-ului sau scurtă istorie a tranziției clujene

Începe TIFF și am zărit acest afiș foarte isteț și tare clujean. Mi-am amintit că am scris o lungă poveste folosind Coșul de gunoi tricolor drept erou al ideii de tranziție a Clujului modern. Mă bucur că a ajuns pe afiș ideea: îmi confirmă teoria perfect.

Notițe la Generația canibală - - cartea cu povestea întreagă o găsiți aici.

Scurt: povestea e așa.

În una dintre nopțile lungi de toamnă eu cu alți doi tineri am ieșit din Music Pub -cea mai importantă instituție culturală a vremii. De-a lungul străzii Horea erau înșirate la fiecare al doilea stâlp câte un coș de gunoi în culorile tricolorului românesc.

În anii `90, în faimoasa epocă funariotă, tricolorul era peste tot. Era imaginea care domina în toate: de la lumini la băncuțele din parc și de la stâlpii de drum, la coșurile de gunoi.

În Cluj totul era tricolor: până și gunoiul. Aceasta era marca clujeană a anilor `90 - un soi de revanșism identitar al românilor care ocupau orașul și voiau să dovedească întâietatea politică și ideologică față de vechea putere, etnie și istorie.

- Noi suntem aici pe veci stăpâni!

Matei Corvin era păzit, înconjurat de două rânduri de câte trei flamuri tricolore.

Tricolorul afișat agresiv în toate obiectele și locurile era doar marca vizibilă a uni naționalism și conservatorism profund al locului cu o istorie în spate ceva mai complicată. Greu de găsit în România un oraș mai naționalist și conservator pe atunci.

Când am ieșit noi din Music Pub Răzvan a lovit puternic cu piciorul coșul de gunoi tricolor. Coșul a căzut și atunci el a avut ideea de a-l lua acasă. Singurul care aveam casă în Cluj eram eu - un basarabean pierdut prin Gruia.

Așa că acel coș tricolor a ajuns la mine acasă. L-am pus în grădină, în colțul casei. A stat ceva timp acolo. Când făceam chefuri era obiectul distracției noastre.

Spre finalul epocii funariote culoarea tricoloră începuse să se mai estompeze: de la ploaie, de la vânt, de la vreme și de la eroziunea ideii acestea destul de primitive în a înțelege lumea și simbolurile ei.

Apunea o epocă și eu mă pregăteam de plecare din Cluj. Depresia clujeană mă gonea spre sudul balcanic și spre orașul oriental pe nume București care avea să mă salveze.

Prietenul și vecinul meu Mihai Pop se pregătea să facă o expoziție: o abordare artistică a epocii Funar prin această reprezentare a culorilor tricolore. Mihai e cel cu Plan B la Berlin și care a lansat pe Ghenie - cel cu milioanele pe pictură.

În acea vreme, el cu un alt amic Cristian Rus făceau grupul artistic Duo van der Mixt - au vrut să documenteze și să prezinte ca pe un proiect artistic ”tricolorizarea” Clujului: un fenomen cam unic la noi și foarte specific esenței locului și epocii.

Mihai, care stătea la trei case de mine, știa de coșul de gunoi tricolor din grădină. Între timp erau tot mai puține. Eu plecam și am zis să ajut: așa că le-am dat lor coșul de gunoi - Mihai de mult îl voia.

Coșul meu de gunoi furat într-o noapte din orașul ”tricolorizat” de Funar a ajuns obiect de artă.

A fost la o galerie din Cluj - Studio Protokoll - după care pe la Bienala de la Veneția și alte galerii internaționale. Lumea artei contemporane occidentale și locale au privit, admirat și analizat obiectul de artă. Ce mai: ready made art de Cluuuuj - Marcel Duchamp scria pe noi.

Coșul de gunoi tricolor care la Cluj avea o funcție politică, acum îndeplinea o funcție artistică.

La final coșul a fost cumpărat la licitație de un IT-ist venit în Cluj de prin Suceava sau Bistrița - dar cluuuujean 100% precum grosul populației. Avea o vilă de milioane prin Feleac și pe care l-a pus la loc de cinste: artă contemporană de prestigiu căci e scumpă.

Așa cum și-a schimbat orașul straiele și imaginea și coșul de gunoi tricolor și-a schimbat funcțiile: de la obiect funcțional a trecut la rolul de obiect politic după care a devenit obiect artistic iar în final a devenit obiect comercial cu valoare artistică și cu un subtil substrat subversiv politic. O transformare cum îi stă bine unui smart city tot mai neprietenos.

A trecut epoca Funar și a venit epoca Boc care după mine e un soi de: același cojoc ciobănesc întors pe invers. La Funar tricolorul era pe față - la Boc e pe dos, tricolorul e pe interior. Cum ar veni coșul de gunoi pe post de coș cu valoare artistică și mai ales comercială subversiv politică.

Mă rog: ați prins sensul. Cluj NU e Pata Rât - invers însă - DA.

Cert este că pentru mine anii `90 s-au terminat în momentul în care coșul de gunoi tricolor cu o puternică semnificație politică a devenit coș de gunoi cu funcție artistică subversiv politică dar neapărat cu funcție puternic comercială. Atunci anii `90 s-au dizolvat. Începea o altă epocă.

Acum privind în spate aș spune: anii `90 nu s-au dizolvat ci doar s-au ascuns bine. Anii 90 se vor revanșa cu siguranță. Deja au și început.

Oare ce mai face coșul meu tricolor, artistic, comercial și subversiv furat într-o noapte???

Mă bucur că măcar banca a ajuns pe afișele TIFF. Mergeți la filme: aveți ce vedea.