Război și ideologie: Iran și URSS
Războiul e cel mai direct mod de a cuceri teritorii și popoare : intri cu armata și iei puterea. Ideologia e metoda cea mai lentă și improbabilă: scrii ideologii pînă cînd un grup mic îndîrjit de tine va deveni revoluționar și va răsturna puterea.
Războiul e cel mai direct mod de a cuceri teritorii și popoare : intri cu armata și iei puterea. Ideologia e metoda cea mai lentă și improbabilă : scrii ideologii pînă cînd un grup mic îndîrjit de tine va deveni revoluționar și va răsturna puterea.
Cele două se pot și combina – războaiele ideologice, războiul dintre Coreea de Nord și de Sud, războiul din Vietnam dintre comuniști și anti-comuniști, războaiele civile din America Latină și din Africa între comuniști și anti-comuniști.
Americanii au făcut mare caz din ”winning hearts and minds” – cel puțin în Afghanistan. Ceea ce desigur e grotesc în gura americanilor – poporul cel mai inapt să afle despre mentalitățile altor popoare și să le înțeleagă. Dah, una e să cucerești militar o țară, alta e să convingi poporul țării respective că i‑ai cucerit numai și numai spre binele lor. Polonezii, de exemplu, au urît la fel de cordial jugul țarist și jugul sovietic.
Trois cas d'école
1/3 : Războiul civil din Rusia
În martie 1917, ultimul țar abdică și Rusia devine o șubredă republică. În noiembrie 1917 iau puterea bolșevicii și începe războiul civil dintre roșii și albi : Lenin și Troțki contra lui Kolceak, Denikin, Kornilov, Vranghel, Iudenici. Pentru o foarte scurtă perioadă, SUA, Anglia și Franța au ajutat trupele albe cu bani și armament. Cu timpul, statele occidentale au încetat să îi susțină pe generalii albi.
Aliaților occidentali le repugnau antisemitismul, manifestat prin pogroame și dorința de a restabili absolutismul țarist.
Populația de rînd ura dorința generalilor albi de a menține status quo politic și economic – de a nu împărți pămînturile și de a menține moșiile nobililor.
Înfrîngerea albilor a fost în primul rînd o înfrîngere ideologică. Diletanți nepricepuți ca H. R. Patapievici și Ioan Stanomir au scris și repetat ad nauseam că bolșevicii s-au impus prin forța brută a armelor. E patent fals. Revoluția rusă se naște în război : toată armata demobilizată avea arme, toți soldații aveau arme și puteau să se ralieze cărei tabere doreau. Pur și simplu albii au pierdut războiul ideologic. They did not win hearts and minds.
2/3 Războiul dintre al treilea Reich și Uniunea Sovietică.
În 1941, Ucraina încă agoniza după Holodomor. Între 1930-1933, Uniunea Sovietică crease o foamete artificială în care ucisese cel puțin trei milioane de ucraineni. Un procent important (între 10 și 20 %) dintre ucraineni și ruși regretau ateismul regimului și doreau restabilirea Bisericii Ortodoxe. Foarte probabil mai mult de jumătate din populație dorea activ răsturnarea comunismului și a stalinismului. Orice dușman al comunismului ar fi fost binevenit.
Sau aproape orice. Al Treilea Reich ocupase aproape o treime din Rusia populată. Populația i-ar fi acceptat ca pe eliberatori, dacă naziștii n-ar fi afirmat, în public și expres, că au nevoie de un spațiu vital pentru dezvoltarea poporului german, și că acesta nu poate fi obținut decît prin nimicirea completă a rușilor și colonizarea Rusiei cu germani. Generalplan Ost consta în exterminarea slavilor, considerați Untermenschen, sub-oameni, și popularea Rusiei cu germani, Herrenvolk, popor de stăpîni. Drang nach Osten, avîntul spre răsărit, cu scopul de a cuceri spațiu vital, Lebensraum. După aproximativ un an de război între Germania și URSS, populația rusă și-a dat seama că scopul germanilor nu era să răstoarne doar regimul comunist, ci să extermine întreaga populație rusă. Războiul devenea un război de supraviețuire. Orice altă țară ar fi putut cuceri Uniunea Sovietică, în afară de Germania nazistă : scopul ei manifest de a ocupa teritoriul Rusiei și de a extermina populația rusă era inacceptabil rușilor de rînd.
3/3 Trump, Republicanii, Iranul teocratic
Orice coaliție politică și militară ar fi putut cuceri Rusia bolșevică – în afară de generalii albi. Orice stat ar fi putut cuceri Uniunea Sovietică – în afară de Germania nazistă.
Orice țară ar putea cuceri Iranul, teocrația ayatollahilor – în afară de Statele Unite conduse de neonaziștii lui Trump.
Orice stat sau coaliție ar putea declara sus și tare că dorește un Iran democratic și laic, și că luptă doar contra regimului teocratic al ayatollahilor, nu contra Iranului în ansamblu. Regimul din Iran e impopular – după anumite sondaje, 80-90 % din populație se opun regimului totalitar teocratic. Orice invazie anti-ayatollahi s-ar bucura de un larg sprijin al societății, sau cel puțin societateea n-ar susține activ regimul.
Orice țară sau coaliție ar putea ataca și cuceri Iranul. În afară de SUA sub Trump. În Venezuela, Trump a lăsat neatins regimul totalitar al lui Maduro, și a declarat că dorește doar petrolul Venezuelei. N-a declarat niciodată clar și răspicat că dorește răsturnarea totalitarismului teocratic. De ce e Trump singurul șef de stat care nu poate răsturna regimul ayatollahilor ? N-a condamnat niciodată totalitarismul, fiindcă el însuși își dorește o conducere totalitară. N-a condamnat niciodată totalitarismul teocratic, fiindcă el însuși e sprijinit în SUA de habotnicii evangelicals. Și fiindcă în război Trump e aliatul teocrațiilor wahhabite totalitare din Arabia. Nu poți spune că tu condamni răspicat teocrația șiită, fără să condamni și teocrația wahhabită – și toate teocrațiile, inclusiv fundamentalismul acelor așa-ziși evangelicals.
Deus vult.
Peter Hegseth, secretarul de stat pentru apărare al SUA, și-a tatuat printre alte mesaje Deus vult = așa vrea Dumnezeu. E din Gesta francorum, cartea I, 4 - strigăt de luptă al cruciaților din prima cruciadă, 1095. A fost adoptată de extremiștii de dreapta creștină după 2010.
Cu ce e mai bun fundamentalismul creștin neo-cruciat decît fundamentalismul islamic wahhabit sau șiit ? Cu nimic. Modernitatea a apărut odată ce statul european modern s-a separat de biserică. Ea a fost întărită atunci cînd diverse țări au semnat legi internaționale privind conflictele armate - și cînd religia a ieșit complet din relațiile internaționale. Nu poți combate un stat fundamentalist ca Iranul cu un fundamentalism creștin.
Atunci cînd ministrul apărării american, Peter Hegseth, își reprezintă războiul contra Iranului ca și cruciadă, implicit e datoria tuturor țărilor musulmane să se alieze cu Iranul. Fiindcă atunci cînd duci un război în numele lui Dumnezeu, ”asta vrea Dumnezeu” orice excese sînt acceptabile. În numele lui Dumnezeu s-au comis cele mai abominabile crime. Cînd Dumnezeu vrea ceva, nici un tratat internațional nu mai e valid.
Și acesta e motivul pentru care, ideologic, Trump nu poate învinge Iranul ayatollahilor.