De la aderarea la UE, România și-a crescut PIB-ul pe cap de locuitor de la 44% din media UE (2007) la circa 78% (2024) — una dintre cele mai rapide convergențe din bloc. Dar expansiunea post-pandemică, alimentată de cheltuieli publice excesive și condiții monetare laxe, a dus la deficite fiscale și de cont curent masive. Vara lui 2025 a adus un pachet de consolidare de 3,7% din PIB, care a comprimat creșterea la sub 1%. În 2026, economia stagnează.

Deficitul de cont curent s-a menținut la ~7,9% din PIB în 2025. România are cel mai mare decalaj de colectare TVA din UE (circa 30%) și cel mai mare decalaj la impozitul pe profit (44%). Rata șomajului a depășit ușor 6% în 2025, iar rata de ocupare a scăzut la 69,0%.

România ocupă ultimul loc în UE în Tabloul European al Inovării 2025, atingând doar 37,7% din media UE. Cheltuielile private cu cercetarea-dezvoltarea sunt de 0,29% din PIB față de media europeană de 2,2%. Între 2020 și 2022, doar 8,8% din firmele românești au introdus inovații de produs sau de proces — față de 51,4% în UE.

Ponderea absolvenților de studii superioare (25–34 ani) este de 23,2% — cel mai scăzut nivel din UE, față de media europeană de 44,1%. Valoarea adăugată per angajat în IMM-urile românești este la jumătate față de media UE. O treime din companiile românești au capitaluri proprii sub pragul regulamentar, ceea ce le exclude de facto din finanțarea bancară.

Sectorul automotive reprezintă circa o treime din exporturile de bunuri și 14,5% din ocuparea în industria prelucrătoare. Ponderea industriei în PIB a scăzut de la ~25% (2015) la sub 17% (2025). Licitațiile publice cu o singură ofertă ating 38%, față de media UE de 29%.

Prețul mediu wholesale la electricitate a atins 110 EUR/MWh în 2025 — al patrulea cel mai ridicat din UE. Expirarea simultană a plafonului de preț la electricitate și creșterea TVA în iulie 2025 au dus la dublarea facturilor gospodăriilor. Gazele naturale rămân plafonate printr-o ordonanță de urgență până în martie 2027.

Trei runde de licitații CfD (Contracts for Difference) au acoperit peste 4,5 GW instalat eolian onshore și solar. Legea energiei eoliene offshore aprobată în 2024 vizează 3–7 GW în Marea Neagră până în 2032, dar normele de implementare lipsesc. Capacitatea de stocare raportată: doar 16,2 MW. România este al doilea producător de gaze din UE (după Olanda) și vizează exporturi nete din 2030 prin proiectul Neptun Deep.

Rata de ocupare a României (69,0%) rămâne printre cele mai scăzute din UE, față de 76,1% media europeană și sub ținta națională de 74,7% pentru 2030. Femeile, tinerii, persoanele cu dizabilități și romii sunt subreprezentați sistematic pe piața muncii.

Deși 61,2% dintre elevii de liceu urmează cursuri VET (față de 52,9% în UE), rata de angajare a absolvenților VET este de 63,4% — față de 80,2% media europeană — semn că oferta educațională nu este aliniată cu nevoile pieței muncii. Rata absolvenților cu studii superioare (25–34 ani): 23,2%, față de 44,1% în UE.

România beneficiază de un volum excepțional de finanțare europeană în ciclul 2021–2027. Până în mai 2026, 50% din RRP a fost disbursată, după îndeplinirea a 144 de jaloane și ținte. Proiectele selectate în Coeziune acoperă 94,3% din alocare.

La revizuirea de mijloc de termen a Coeziunii, 2,8 miliarde EUR au fost realocate spre priorități emergente: competitivitate (1,5 mld.), mobilitate militară și infrastructură duală (500 mil.), locuințe sociale (207 mil.). România a primit și un împrumut de până la 16,7 miliarde EUR prin instrumentul SAFE pentru apărare.

Dincolo de fragilitatea fiscală, raportul identifică o serie de vulnerabilități structurale cu impact pe termen mediu și lung: