Românii nu mai au încredere în Republica Moldova de Inna Vîrtosu
Datele ne arată că încrederea românilor în Republica Moldova scade vizibil. Oare de ce? Ne explică - Inna Vîrtosu
Inna Vîrtosu este doctor in drept, Universitatea din Macao, RSA China, MA în Economia UE, Universitatea Studii Străine Hankuk, Coreea de Sud. Cercetător ştiinţific în domenii economie, concurenţă, tehnologie şi drept, procese democratice şi geopolitice, staff manager în companii internaţionale, ex-secretar general al Centrului pentru Reforme al MAI şi lector universitar.
Încrederea românilor în Republica Moldova scade vizibil. Potrivit barometrului realizat de INSCOP Research, în februarie 2026 doar 29,9% dintre români declară că au încredere în Republica Moldova. În iunie 2025 procentul era 40,7%. În opt luni, indicatorul a pierdut aproape 11 puncte procentuale. O cădere spectaculoasă.
Da, nu este o catastrofă geopolitică, dar nici o veste bună pentru Chișinău.
Cifrele ar trebui totuși să ridice câteva semne de întrebare. Relația dintre România și Republica Moldova este una specială: România este principalul partener economic, principalul susținător politic și cel mai constant avocat al integrării europene a Chișinăului. În repetate rânduri, inclusiv președinta Maia Sandu a subliniat rolul decisiv al României pentru stabilitatea și dezvoltarea Republicii Moldova.
Cu alte cuvinte, dacă există un loc unde ar merita urmărite atent sondajele de opinie din România, acela este Chișinăul.
Ce ar putea explica totuși scăderea încrederii?
Există câteva cauze destul de evidente pentru această scădere a încrederii.
1. Politizarea relației bilaterale
În ultimii ani, relația România–Republica Moldova a devenit tot mai politizată. În loc să rămână un parteneriat instituțional stabil, chiar mai mult de atât, a fost adesea adusă în zona disputelor politice interne. Or, relațiile între state funcționează cel mai bine atunci când sunt predictibile și mai puțin dependente de polemici politice.
2. Percepția implicării în politica internă a României
În campaniile electorale românești din ultimii ani, Republica Moldova a devenit uneori subiect de controversă. Când un stat apare frecvent în disputele politice interne ale altuia, reacția publicului este aproape inevitabilă: interesul scade, iar percepția devine mai critică.
Nu este o situație nouă în politică. Alegătorii tind să respingă orice temă pe care o percep ca fiind adusă artificial în dezbaterea internă.
3. Oboseala publică față de subiect
După trei decenii în care sprijinul României pentru Republica Moldova a fost aproape unanim și destul de mărinimos, subiectul a devenit, pentru o parte a electoratului român, mai puțin mobilizator. În condiții de inflație, deficit bugetar și presiuni economice, interesul public se mută inevitabil spre problemele interne.
Politicienii, la rândul lor, tind să urmeze agenda alegătorilor.
Un paradox politic
În același timp, un alt sondaj realizat de INSCOP Research arată că politicianul în care românii declară cea mai mare încredere este George Simion, liderul AUR.
Situația devine astfel ușor paradoxală: politicianul cu cea mai mare încredere în România rămâne în continuare persona non grata în Republica Moldova, în baza unei interdicții de intrare impuse inițial în perioada guvernării lui Igor Dodon și a influenței oligarhului Vladimir Plahotniuc.
Desigur, fiecare stat are dreptul să decidă cine poate sau nu poate intra pe teritoriul său. Dar, din punct de vedere al percepției publice, astfel de situații nu ajută prea mult la consolidarea imaginii.
Un semnal, nu o ruptură
Scăderea încrederii nu înseamnă că relația dintre cele două state este în pericol. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, iar sprijinul instituțional pentru integrarea europeană a Chișinăului este constant.
Totuși, sondajele au un rol util: ele arată când percepțiile publice încep să se schimbe.
Iar cifrele din barometrul INSCOP transmit un mesaj destul de simplu: relațiile speciale trebuie gestionate cu grijă. Altfel, chiar și cele mai solide parteneriate pot deveni, în ochii opiniei publice, subiecte obișnuite de dispută politică.
Notă: La drept vorbind și eu nu mai am încredere în statul Republica Moldova. Deci nu am nici o pretenție fața de frații români care simt la fel.
