CE DROGURI CONSUMĂ COPIII ȘI ADOLESCENȚII DIN REPUBLICA MOLDOVA

Un text document scris de Ivan Faina - Profesor, antreprenor din Republica Moldova - sursa aici

În anul 2022, în Republica Moldova, patru oameni au murit cu Tramadol în organism. Date oficiale, Ministerul Sănătății, Centrul de Medicină Legală, raportul anual „Consumul și traficul ilicit de droguri". Patru cadavre, patru investigații toxicologice, patru rezultate pozitive pentru același opioid.

Doi ani mai târziu, în aprilie 2026, o fată de 14 ani din Râșcani este internată cu Tramadol în organism. A supraviețuit. Familiile celor patru din 2022 nu au avut același noroc. Tramadolul este opioid sub control național - în teorie, se eliberează doar pe rețetă specială.

Sofia a devenit știre, însă cei patru din 2022 au devenit cifre într-un tabel pe care nu l-a citit nimeni.

MORTALITATEA CARE NU APARE LA ȘTIRI

În 2018, în Moldova mureau anual 32 de consumatori de droguri înregistrați oficial.

În 2024, mor 168. (Raportul anual 2024, sursa: Dispensarul Republican de Narcologie.)

CREȘTERE DE CINCI ORI ȘI UN SFERT ÎN ȘASE ANI.

Cu alte cuvinte: în Republica Moldova, în 2024, a murit aproape câte un consumator de droguri la fiecare două zile. Aproape paisprezece pe lună. Iar asta este doar cifra celor înregistrați oficial — adică cei care au ajuns măcar o dată la Dispensarul Republican de Narcologie. Reali, (probabil) sunt mai mulți.

Câți dintre acești 168 erau adolescenți? Statul nu vă va spune. Nu pentru că nu știe. Pentru că nu publică.

Categoriile de vârstă în raportul oficial al Ministerului Sănătății sunt: „20 de ani sau mai puțin", „31-40", „41-45", „46+". Categoria 21-30 lipsește vizibil. Iar categoria „20 sau mai puțin" nu este subdivizată.

În 2022, în această categorie a murit o singură femeie. În 2024, un singur caz. Ce vârstă? 17 ani? 19? 13? Statul nu publică. Iar Sofia Cebotari, dacă nu ar fi supraviețuit, ar fi devenit „un caz la 20 sau mai puțin" — fără nume, fără context, fără întrebări.

SUBSTANȚELE CARE I-AU OMORÂT ÎN 2024

Ministerul Sănătății publică tabelul cu substanțele detectate la decedați. 41 de cazuri în 2024 cu rezultat toxicologic pozitiv.

Metadonă: 26 cazuri. În 2022 erau 14 — aproape dublu în doi ani.

Alpha-PVP („sare"): 14 cazuri. Difenhidramină — un antialergic banal cumpărat fără rețetă: 7 cazuri. Benzodiazepine — pastile pentru anxietate, deviate din farmacii: 6 cazuri.

Asta e harta drogurilor care omoară în Moldova astăzi. Nu heroina pe care o știau părinții din anii 90. Nu canabisul „clasic" al deceniilor trecute. Substanțe sintetice și medicamentoase, deviate din lanțul farmaceutic, comandate online, livrate în plicuri ascunse pe stradă.

Iar restul cifrelor confirmă direcția. În 2022, 71,4% din toate dosarele penale legate de droguri au fost pentru substanțe psihoactive noi — sintetice. Substanțele clasice au devenit minoritare.

ALCOOLUL — DROGUL PE CARE NIMENI NU ÎL NUMEȘTE DROG

Înainte să vorbim despre canabis, MDMA și mefedronă, trebuie să spunem adevărul despre cea mai consumată substanță psihoactivă din Moldova.

În Republica Moldova, 49% dintre adolescenții de 15-16 ani au consumat prima dată alcool la 13 ani sau mai devreme. Aproape jumătate. A doua cea mai ridicată rată din toată Europa, după Cehia. Mai mult decât în Lituania, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Polonia. Sursa: studiul european ESPAD 2024 — singura cercetare internațională comparativă pe adolescenți din 37 de țări.

33% dintre adolescenții moldoveni de 15-16 ani au fost beți la 13 ani sau mai devreme. Unul din trei. La 13 ani.

Nu este o statistică despre tinerii „problematici". Nu este o statistică despre familiile defavorizate. Este media națională -copilul tău este, statistic, fie deja unul dintre ei, fie va deveni curând unul.

Iar combinația devine letală. Alcoolul plus benzodiazepine apare deja în tabelele toxicologice ale celor decedați. O pastilă de Xanax cumpărată din farmacie cu rețetă falsă, plus două pahare la o petrecere — combinație banală, frecventă, fatală. Nu există avertismente. Nu există campanii.

PIAȚA CARE A EXPLODAT ÎN 2024

Cifrele capturilor poliției nu mint. În 2022, statul moldovean a confiscat 0,77 kilograme de hașiș. În 2024 - 20,6 kilograme. Creștere de douăzeci și șapte de ori într-un singur an.

Mefedrona - substanța preferată pentru petreceri tinere, cumpărată ca pulbere albă, mirosită sau dizolvată - a crescut de la 2,17 kg confiscate în 2022 la 11,4 kg în 2024. De cinci ori în doi ani.

MDMA - pastilele „de la festival", colorate, - a crescut de la 0,18 kg în 2022 la 3,5 kg în 2024. De aproape douăzeci de ori.

Asta nu înseamnă că poliția lucrează mai bine. Înseamnă că piața a explodat. Iar piața crește doar acolo unde există cerere. Iar cererea, în Moldova anului 2024, vine din ce în ce mai mult de la oameni tineri.

În declarația ministrei MAI, din februarie 2026, în Parlament: 36 de minori implicați în trafic de droguri în 2025. 17 infracțiuni la regimul drogurilor cu implicarea minorilor în primele 10 luni din 2025, comparativ cu 4 cazuri în 2020. Creștere de patru ori în cinci ani.

Iar cel mai tânăr consumator înregistrat oficial în Moldova are 12 ani.

DATELE EUROPENE CARE CONFIRMĂ TĂCEREA ÎN MOLDOVA

Dacă te uiți la datele ESPAD 2024 pentru canabis, Moldova arată surprinzător de „bine":

Canabis pe viață la 15-16 ani: 2,5% - cea mai scăzută rată din Europa, alături de Georgia. Risc ridicat de consum: sub 1% - cel mai scăzut din toate țările participante. Consum curent de canabis: sub 2%.

Cifre pe care le-ai vrea publicate. Cifre pe care un ministru le-ar arăta la conferință de presă. Doar că nimeni nu pune întrebarea de fond.

Citește această frază din raportul ESPAD: „Doar 5,3% dintre elevii moldoveni consideră canabisul ușor sau foarte ușor de obținut - cea mai scăzută rată din toate țările ESPAD."

Deci, adolescenții moldoveni nu cred că pot cumpăra canabis ușor. Iar adulții moldoveni nu cred că o fac.

Aceasta este iluzia centrală pe care toată țara o construiește colectiv. Că Moldova „stă bine" la droguri pentru că adolescenții declară că nu consumă. Doar că ESPAD măsoară auto-raportarea - copii completează un chestionar la școală, sub privirea profesorului, despre dacă au făcut sau nu o infracțiune. Câți spun adevărul?

Iar restul cifrelor - capturile, mortalitatea, dosarele penale - povestesc altă realitate. Nu cea pe care o spun copiii. Cea pe care o spun cadavrele.

CE ÎNSEAMNĂ ASTA PENTRU UN COPIL DE 14 ANI DIN CHIȘINĂU

Copilul tău are 14 ani. Învață bine. Are TikTok și patru ore pe zi de scroll. Vede zilnic copii ca el care fumează, beau, înghit pastile. Râd. Dansează. Nu li se întâmplă nimic.

E vineri seara. Petrecere la o colegă. Pe masă, vodcă cumpărată legal de fratele mai mare. 49% dintre voi ați făcut asta la 13 ani. Nu mai e nou.

Apoi apare o pastilă mică, albă. „Hai, e doar o jumate." „E mai sigură decât alcoolul." „Toată lumea ia." În spatele acestei pastile stau zeci de kilograme de mefedronă și MDMA capturate în 2024. Ea e doar la capătul lanțului.

Refuză. Spune da - durează doar trei secunde. În trei secunde, traiectoria unei fete cumsecade dintr-o familie cumsecade se rupe.

Peste un an, dependență. La 19 ani, „caz nou" în statistica DRN. La 23, „46+" în statistica mortalității.

Părintele său nu va ști să o caute prin tabele. Pentru că tabelele nu o caută pe ea.

TĂCEREA CARE E O DECIZIE

Republica Moldova are infrastructura să măsoare consumul de droguri la minori. Are Dispensarul Republican de Narcologie. Are Centrul de Medicină Legală. Are Sistemul Informațional de Constatare a Decesului. Are Inspectoratul General al Poliției. Are Procuratura. Toate raportează. Toate publică rapoarte anuale.

Niciuna nu dezagregează datele pe vârsta 10-17 ani.

Asta nu e un eșec tehnic. Este o decizie politică. O decizie luată pe rând, an de an, de fiecare director de instituție care a avut ocazia să spună „adăugăm și categoria 14-17" și a ales să nu o spună. O decizie ratificată tăcut de fiecare ministru al Sănătății, al Internelor, al Educației, care a primit raportul pe biroul său și nu a întrebat „de ce nu vedem și copiii?".

Iar întrebarea e simplă: dacă nu măsurăm, cum protejăm? Iar dacă nu protejăm, ce am construit aici?

PENTRU CĂ ÎNTRE TIMP:

- piața drogurilor sintetice în Moldova explodează,

- cei mai tineri consumatori înregistrați au 12 ani,

- mortalitatea consumatorilor s-a dublat în doi ani,

- traficanții recrutează minori ca distribuitori,

- iar 36 de copii moldoveni se află în acest moment în dosare penale pentru droguri.

Toate acestea sunt cifre publice. Toate sunt în rapoarte semnate de miniștri. Niciuna nu a apărut într-un articol de știre.

Iar Sofia nu este un caz singular. Este un caz vizibil. Diferența între ea și ceilalți este că despre ea s-a vorbit. Despre ceilalți - cei patru din 2022, cei care urmează - vom vorbi doar dacă vor muri suficient de scandalos.

CE AR TREBUI SĂ SE ÎNTÂMPLE

Nu este nevoie de legi noi. Nu este nevoie de bani europeni. Nu este nevoie de schimbare de constituție. Este nevoie de un singur lucru: ca cineva, undeva în vârful unei instituții moldovenești, să decidă că viețile copiilor sub 18 ani merită numărate.

Acea decizie nu a fost luată în 2022. Nu a fost luată în 2023. Nu a fost luată în 2024. Nu a fost luată în primele patru luni ale anului 2026.

Iar între timp, în această seară, în zeci de case moldovenești, un copil caută un canal. Iese pe stradă să găsească un plic. Se întoarce acasă cu prima sa înghițitură de mefedronă, prima sa pastilă MDMA, primul său gram de hașiș. Iar înainte de toate astea — la 13 ani, la prima petrecere — a băut deja primul său pahar. Sau mai mult.

Părintele său nu știe. Statul său nu numără. Iar mâine dimineață vom continua să spunem, public, că „Moldova stă bine la droguri".

Cei patru cu Tramadol din 2022 nu pot să ne contrazică.