Noul Război Rece tehnologic - bătălia pe IA și creiere între China și SUA

Bătălia — pe creiere. SUA nu-și pot permite să piardă.

Vechiul cunoscut Jake Sullivan, care a ocupat funcția de consilier al președintelui SUA pentru securitate națională între 2021 și 2025, a publicat un material - Foreign Affairs - în care susține că tehnologiile au devenit principalul front al rivalității dintre SUA și China, precum și principalul instrument de modelare a viitorului ordin mondial, și că tocmai această provocare din partea Chinei trebuie să devină proiectul național definitoriu al epocii noastre pentru SUA, unul care va necesita eforturi pe parcursul mai multor decenii.

Ce scrie?

În istoria marilor rivalități dintre puteri, au câștigat întotdeauna cei care știau să se adapteze cel mai rapid la noile condiții. Cândva, Atena și Sparta se întreceau în forța flotei, în anii Războiului Rece SUA și Uniunea Sovietică luptau pentru întâietate în spațiu, iar astăzi principalul câmp de luptă a devenit tehnologia. Pentru a câștiga în această confruntare cu China, nu este suficient să „alergi mai repede". Trebuie să înțelegi clar ce înseamnă „înălțimea tehnologică" și cum să o menții timp de decenii.

Sfârșitul iluziei „imitatorului chinez"

Multă vreme s-a crezut că China este doar o mare fabrică care știe numai să copieze ideile altora. Se credea că americanii vor inventa mereu ceva nou, iar chinezii vor alerga din urmă, rămânând mereu cu câțiva pași în spate. Dar această credință s-a dovedit a fi o eroare periculoasă. China a încetat să mai copieze: și-a creat propria strategie a puterii, în centrul căreia se află producția, scara și controlul asupra materiilor prime. În timp ce unii s-au concentrat pe desene frumoase, alții s-au concentrat pe transformarea acelor desene în produse reale, în fabrici. În final, China a ocupat poziții dominante în multe industrii fundamentale, fără de care economia modernă nu poate funcționa.

Producția e mai importantă decât desenele tehnice

Există o concepție greșită și periculoasă conform căreia designul și cercetarea științifică sunt munca nobilă și importantă, iar producția propriu-zisă poate fi liniștit externalizată în alte țări pentru a economisi bani. Dar în realitate, inovația nu poate fi separată de fabrici. Când producția pleacă în străinătate, odată cu ea pleacă și cunoștințele despre cum funcționează totul pe dinăuntru. Dacă oamenii nu mai asamblează ceva cu propriile mâini și nu mai cercetează mecanismele, ei pierd capacitatea de a inventa ceva cu adevărat nou. O țară a cărei bază industrială se prăbușește pierde treptat și inteligența, deoarece abilitățile practice ale inginerilor alimentează gândirea științifică.

O competiție fără linie de sosire

Suntem obișnuiți să percepem lupta cu China ca pe un sprint spre finish: cine creează primul un calculator puternic sau un medicament, acela a câștigat. Dar în această cursă nu există un punct final. Nu va veni momentul în care o parte ridică trofeul și toți se împrăștie pe la casele lor. Aceasta este o rivalitate nesfârșită, care va dura decenii în mai multe domenii simultan. Nu e suficient să fii primul care face o descoperire — trebuie să știi să o implementezi cel mai rapid și să controlezi lanțurile de aprovizionare, altfel rivalul tău se va folosi de talentul tău. Succesul nu este un triumf unic, ci un avantaj permanent în toate privințele: de la idee până la vânzarea produsului finit.

Tehnologia — noua formă a puterii mondiale

Înainte, măreția unei țări se măsura în numărul de soldați sau de aur, dar astăzi puterea tehnologică se transformă direct în influență politică. Cel care deține secretul creării celor mai bune cipuri sau baterii dictează regulile jocului celorlalți. Astăzi lumea se confruntă pentru prima dată de mult timp cu o situație în care SUA au un rival cu adevărat egal. Dacă lași puterea industrială să se evapore, dispare și posibilitatea de a-ți apăra interesele, de a asigura securitatea cetățenilor tăi și de a le crea locuri de muncă. Tehnologia a devenit fundația pe care se construiește totul.

Strategia cuceririi „nodurilor-cheie"

Strategia chineză este foarte abilă: nu au nevoie să fie primii în absolut orice. Le este suficient să controleze așa-numitele „noduri" — acele resurse sau componente fără de care nicio armată sau economie modernă nu poate funcționa. China a cucerit deja câteva astfel de noduri: de exemplu, procesarea metalelor pământurilor rare, producerea componentelor-cheie pentru medicamente și fabricarea bateriilor. Ei urmăresc să facă întreaga lume dependentă de ei, în timp ce ei înșiși să nu depindă de nimeni. E ca și cum ai deține singurul puț din deșert: indiferent cât de rapizi sunt cămilele tale, tot va trebui să vii la proprietarul apei.

Succesul în cifre: exemplul bateriilor și biotehnologiei

Pentru a înțelege amploarea problemei, este suficient să privim statisticile. Capturând lanțurile de aprovizionare cu materiale, China a luat-o înainte și în tehnologiile propriu-zise. În prezent produce peste 70% din toate acumulatoarele litiu-ion din lume și controlează aproximativ trei sferturi din capacitățile mondiale de producție a celulelor de baterii. Acum încearcă să repete același truc în biologie și medicină. Ei suportă pierderi uriașe pe termen scurt, pompând bani de stat în companiile lor pentru ca acestea să elimine concurența și să cucerească piața. Pentru ei nu este doar afacere, ci o investiție pe termen lung în dominația mondială.

„Pachetul electric" de tehnologii

Există trei grupuri de tehnologii care vor decide soarta luptei. Primul — tot ce ține de calculatoare: cipuri, sisteme cuantice și inteligență artificială. Al doilea — biotehnologiile: de la descoperirea de noi medicamente până la crearea materialelor de construcție în eprubete. Al treilea — energia curată, în special „pachetul electric", care include baterii, motoare și electronică inteligentă. Aceste trei sfere se alimentează reciproc: calculatoarele puternice ajută în biologie, iar energia nouă dă putere calculatoarelor. A deține acest pachet este ca și cum ai deține petrolul în secolul trecut.

Întoarcerea la origini: știință și creiere

Pentru a revitaliza baza tehnologică, trebuie în primul rând să te ocupi de oameni. Trebuie să faci astfel încât cei mai buni oameni de știință și ingineri din întreaga lume să vrea să vină și să rămână pentru totdeauna. În plus, statul trebuie să cheltuiască mult mai mulți bani pe cercetare fundamentală — trebuie să readuci finanțarea științei la nivelul înalt din anii 1960. Investițiile în cunoașterea de bază aduc mai mult profit decât oricare alte cheltuieli publice, deoarece tocmai pe aceste cunoștințe se construiesc ulterior întregi industrii.

Modelul „Vitezei Superluminice" pentru fabrici

Suntem obișnuiți că statul este greoi, dar experiența pandemiei a arătat că poate lucra incredibil de rapid când există un obiectiv clar. Programul de creare a vaccinului a dovedit: guvernul poate uni eforturile oamenilor de știință, oamenilor de afaceri și furnizorilor în cel mai scurt timp. Același model trebuie aplicat pentru crearea de baterii, drone și roboți autohtoni. Acest lucru este deosebit de important pentru fabricile mici, care nu au bani de prisos pentru modernizare. Statul trebuie să acționeze ca un antrenor care îi ajută pe toți jucătorii de pe teren să acționeze coordonat pentru victoria comună.

De ce industria auto nu înseamnă doar mașini

Este important să alegi corect ce industrii să sprijini în primul rând. Trebuie să ajuți acele industrii de care depind toate celelalte. De exemplu, industria auto este strategic importantă nu doar pentru că produce mașini. Fabricile ei pot fi rapid reconvertite în caz de criză pentru a produce altceva (cum s-au produs ventilatoare în timpul pandemiei). În plus, industria auto este un cumpărător uriaș de oțel, aluminiu, sticlă și electronică. Dacă această industrie prosperă, ea trage după sine zeci de alte industrii. Trebuie alcătuită o listă a unor astfel de sectoare „vitale" și apărate cu orice preț.

Capcana energiei ieftine din China

Unii spun că te poți relaxa și pur și simplu să cumperi de la China panouri solare și mașini electrice ieftine, de vreme ce le subvenționează atât de generos. Se zice că asta ne-ar ajuta să trecem mai repede la ecologie. Dar aceasta este o capcană periculoasă. Dacă acceptăm asta acum, pur și simplu schimbăm o dependență cu alta: înainte depindeam de petrolul străin, iar acum vom depinde de bateriile și tehnologiile chineze. Suntem abia la începutul drumului spre noua energie, și a recunoaște înfrângerea acum înseamnă a lipsi proprii lucrători de viitor și a preda controlul țării tale unui guvern străin.

Strategia „scării alianțelor"

Nicio țară, chiar și cea mai bogată, nu poate face totul singură. Trebuie să ne unim cu aliații și să ne coordonăm planurile. Dacă o țară construiește fabrici, iar alta extrage metale, și dacă se pun de acord asupra unor standarde comune, atunci împreună pot face față monopolului chinez. Aceasta se numește „scara alianțelor". Dacă acționăm separat, încercând să ne salvăm fiecare în propria vizuină, China ne va „mânca" pe rând. Avem nevoie de încredere și de un ecosistem industrial comun.

Curte mică, gard înalt

A rupe complet legăturile comerciale cu China este imposibil și stupid: mărfurile obișnuite, precum hainele sau mâncarea, trebuie să continue să fie comercializate, asta e în beneficiul tuturor. Dar în jurul celor mai importante tehnologii secrete trebuie construit un „gard înalt". Aceasta este strategia „curții mici": alegem doar ceea ce este critic pentru securitate (de exemplu, cipurile de mare putere pentru inteligența artificială) și introducem acolo interdicții stricte la export. Nu trebuie să oferi de bunăvoie rivalului arma pe care o va folosi ulterior împotriva ta. Și nu trebuie să crezi că interdicțiile noastre îi împing pe chinezi să se dezvolte singuri — oricum varsă resurse colosale în asta.

Armata noilor vremuri: drone și software

Războaiele viitorului nu vor semăna cu vechile bătălii de tancuri. Avem nevoie de mii de drone aeriene și navale ieftine, senzori și sisteme care lucrează împreună. Inteligența artificială va deveni creierul armatei: va ajuta soldații să ia decizii mai rapid, să identifice ținte și să planifice logistica. China implementează deja aceste tehnologii pentru a depăși superioritatea noastră în experiență și tehnică. Trebuie să schimbăm însăși cultura de management în armată, astfel încât roboții și oamenii să lucreze în aceeași echipă, și să o facem corect și transparent, respectând legile și valorile.

Lupta pentru „sistemul de operare" al lumii

După al Doilea Război Mondial, am creat regulile de comerț și standardele după care trăia întreaga lume. Astăzi China încearcă să impună propria versiune a lumii digitale: vinde altor țări pachete gata pregătite de comunicații, servicii cloud și sisteme de supraveghere. În esență, exportă un „sistem de operare pentru dictaturi". Trebuie să oferim o alternativă mai bună — un sistem unde drepturile omului și viața privată sunt respectate. Dacă lumea va funcționa pe tehnologiile noastre, valorile noastre vor fi integrate în codul viitorului. Dacă cedăm acest teren, autocrații vor controla întregul schimb mondial de informații.

Regulile sunt gramatica tehnologiei

Organizațiile internaționale care scriu regulile pentru inteligența artificială sau biologie rămân adesea în umbră, dar tocmai ele determină cum va arăta mâinele nostru. Cine scrie regulile, acela deține piața. Trebuie să fim lideri în aceste grupuri. Și nu trebuie să ne temem de controlul riscurilor — siguranța, de fapt, ajută la o dezvoltare mai rapidă. Dacă oamenii au încredere în tehnologie și știu că nu va exploda și nu le va fura datele, o vor folosi mai cu drag. Încrederea și fiabilitatea sunt avantajele noastre competitive.

Piețele de capital și maratonul îndelungat

Principala problemă internă este modul în care funcționează banii noștri. Investitorii de la bursă adoră aplicațiile pentru smartphone, deoarece acestea cresc rapid și aduc mulți bani cu cheltuieli minime. Nu vor să investească în producția grea, unde profitul e mic și construcția durează mult. Statul trebuie să corecteze acest dezechilibru, folosind taxe și garanții, pentru ca banii privați să curgă spre fabrici. Aceasta nu este o muncă de un an și nici măcar de un mandat prezidențial. Este un maraton care va necesita eforturile întregii societăți pe parcursul mai multor decenii. Avem tot ce este necesar pentru a câștiga, trebuie doar să avem răbdare și să acționăm conform planului.

Concluzie: Cucerirea a 4 înălțimi

SUA trebuie să cucerească patru „înălțimi": să revitalizeze baza industrială, să accelereze inovațiile militare, să creeze o ordine digitală democratică și să asigure stabilitatea în relațiile cu Beijingul. Propunerea de a cuceri cele patru înălțimi strategice nu este doar o listă de dorințe bune, ci un plan unitar de transformare a Americii într-o cetate de neconceput, unde fiecare parte o susține pe celelalte. Prima înălțime — revigorarea puterii industriale, în care statul încetează să se bazeze pe „mâna invizibilă a pieței" și începe să acționeze ca un antrenor hotărât. A doua înălțime — reconfigurarea completă a armatei conform regulilor erei digitale, bazată pe mii de roboți aerieni și navali ieftini, controlați de inteligența artificială, care pot acționa ca un singur roi. A treia înălțime — lupta pentru „sistemul de operare" al viitoarei lumi, oferind o rețea globală alternativă, unde datele personale sunt protejate și regulile jocului sunt transparente. În fine, a patra înălțime — arta de a trăi lângă un rival puternic fără a duce lucrurile la catastrofă. Chiar și în mijlocul celei mai aprige competiții, trebuie lăsată o „fereastră" pentru dialog. De exemplu, în 2024 cele două țări au convenit deja că decizia de a folosi arme nucleare trebuie să fie luată întotdeauna de un om, nu de un program de calculator. Trebuie dezvoltate cercetări comune privind cancerul sau lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru ca rivalitatea să nu se transforme într-un măcel fără sens.

Sinteză reașezată cu Claude IA de I.Plekhanov.