Radiografia unei generații: mai puțin de două treimi dintre copiii intrați în școală acum nouă ani au trecut Evaluarea Națională

Rezultatele finale ale Evaluării Naționale 2026 spun mai mult decît o poveste despre un examen. Ele spun povestea unei întregi generații. Din cei 174.567 de copii care au pășit pragul școlii în toamna anului 2017, doar 113.316 — adică 64,91%, mai puțin de două treimi — au reușit să obțină medii peste 5 la examenul de la finalul gimnaziului. Restul, peste o treime din generație, s-a pierdut pe drum sau a eșuat la examen. Iar diferențele dintre județe, de peste 40 de puncte procentuale între extreme, arată o inegalitate teritorială structurală în accesul la o educație de calitate. Datele provin din analiza publicată luni de Organizația Salvați Copiii România.

Traseul generației 2017–2026

Generația actualilor absolvenți de clasa a VIII-a a pornit la drum cu 174.567 de copii înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017–2018 — cifra include toate tipurile și formele de învățămînt. În primii ani, efectivele au crescut, un fenomen explicat prin prevederile care interzic repetenția în primii doi ani de școală primară și prin migrație și imigrație — mai ales integrarea în sistemul românesc a unei părți din copiii sosiți din Ucraina după izbucnirea războiului. Din clasa a VI-a, însă, curba se frînge: generația scade constant, pînă la 167.716 elevi înscriși în clasa a VIII-a.

Unde se pierd copiii

Pierderile pînă în clasa a VIII-a. Între numărul copiilor înscriși în clasa pregătitoare în 2017 și cel al elevilor care au început clasa a VIII-a în toamna lui 2025 există o diferență de 6.851 — aproape 4% (3,92%) din generație. Cele mai mari pierderi procentuale s-au înregistrat în Covasna (15,16%), Mureș (12,7%) și Ialomița (11,99%). Explicațiile țin, pe de o parte, de abandonul școlar, iar pe de alta, de fenomenul migrației.

Pierderile din clasa a VIII-a. Mult mai îngrijorătoare este diferența dintre elevii care au început clasa a VIII-a și cei înscriși la Evaluarea Națională: aproape 20.000 de copii (19.448), adică 11,14% din generație. O parte din diferență se explică prin situația copiilor cu cerințe educaționale speciale, a căror înscriere la examen se face doar la cererea expresă a părinților, și prin elevii care au început clasa a VIII-a fără a o absolvi. Dar decalajul dintre pierderile dintr-un singur an terminal și pierderile cumulate din primii opt ani de școală rămîne, ca și în anii anteriori, un semnal de alarmă care cere un răspuns din partea autorităților — cu atît mai mult cu cît topul județelor cu cele mai ridicate valori ale acestui indicator rămîne în mare parte constant: anul acesta, Călărași (22,57%), Giurgiu (21,02%) și Brăila (17,9%); anul trecut, Giurgiu (26,01%), Brăila (24,09%) și Călărași (21,57%).

Absenții. Dintre candidații înscriși la Evaluarea Națională, 5.017 (2,87% din generație) nu s-au prezentat la una sau mai multe probe. În această categorie se pot regăsi, pe lîngă situațiile de descurajare sau problemele de sănătate, elevii care nu intenționează să-și continue studiile, cei care își continuă studiile în altă țară sau olimpicii care au asigurată repartizarea în liceu fără susținerea examenului.

Rezultatele: un examen trecut de două treimi, o educație de calitate pentru jumătate

La nivelul întregii țări, 113.316 elevi au obținut medii peste 5 — sub două treimi din generația care a debutat școlar acum nouă ani (64,91%). Mai mult: mai puțin de jumătate dintre elevii care au susținut toate probele au obținut medii peste 7 (48,47%), fapt care pune sub semnul întrebării măsura în care România reușește să asigure tuturor copiilor accesul la o educație relevantă și de calitate. Aproape 21% dintre cei prezenți la toate probele au rămas sub media 5.

Geografia inegalității: 40 de puncte procentuale între extreme

Raportate la numărul copiilor înscriși în clasa pregătitoare în 2017–2018, cele mai mici ponderi ale elevilor cu medii peste 5 se înregistrează în Călărași (43,06%), Teleorman (50,73%) și Caraș-Severin (51,14%). La polul opus, în Municipiul București și în județul Cluj, elevii cu medii peste 5 reprezintă peste trei sferturi din generația care și-a făcut debutul școlar acum nouă ani: 84,06%, respectiv 77,38%. Între Călărași și București stau, așadar, 41 de puncte procentuale — o prăpastie care nu ține de talentul copiilor, ci de accesul structural inegal la o educație de calitate.

Predarea simultană: efectul austerității asupra anului terminal

O problemă aparte o ridică predarea simultană. Traseul acestei generații reflectă doar parțial cadrul legal și metodologic în vigoare: recomandarea de organizare separată a claselor pregătitoare a fost doar parțial respectată, trecerea la gimnaziu marchează o scădere abruptă — explicabilă posibil prin mutarea elevilor în școli cu predare tradițională —, dar măsurile de austeritate adoptate în vara anului trecut au produs un efect fără precedent: creșterea numărului de elevi aflați în clase cu predare simultană tocmai la trecerea în clasa a VIII-a, deși cadrul metodologic anterior prevedea organizarea separată a claselor terminale. Astfel, 3,55% dintre elevii acestei promoții au parcurs anul final de gimnaziu în clase cu predare simultană, față de doar 0,64% din promoția anterioară.

Concluzia analizei

„O concluzie majoră este aceea că factori care influențează puternic accesul la educație și rezultatele școlare continuă să rămînă nedocumentați în contextul Evaluării Naționale: statutul socioeconomic al familiei, dizabilitatea sau nevoile educaționale speciale, impactul predării simultane, resursele școlii urmate etc. Rezultatele de anul acesta confirmă că problemele sistemului de învățămînt nu se limitează la performanța de la examen, ci țin de parcursul întreg al unei generații și de inegalitățile dintre județe” — Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România

Cele nouă recomandări adresate Ministerului Educației

Pornind de la aceste constatări, Salvați Copiii România adresează Ministerului Educației un set de recomandări care să acționeze deopotrivă asupra cauzelor abandonului, ale insuccesului școlar și ale accesului inegal la o educație de calitate:

1. Creșterea alocărilor generale pentru educație și îmbunătățirea coeficienților de diferențiere și de corecție ai costului standard per elev, astfel încît finanțarea de bază să reflecte mai fidel nevoile reale ale școlilor din mediile dezavantajate.
2. Extinderea accesului la educație timpurie de calitate, prin dezvoltarea rețelei de creșe și grădinițe în comunitățile defavorizate și cuprinderea copiilor vulnerabili încă din antepreșcolaritate.
3. Valorificarea datelor deja colectate prin SIIIR pentru o analiză longitudinală la nivel de elev, care să lege rezultatele Evaluării Naționale de mediul de reședință, statutul socioeconomic și resursele școlii.
4. Instituirea unui sistem de avertizare timpurie a abandonului, cu măsuri de sprijin prin parteneriate formalizate cu serviciile sociale locale, reglementate printr-un protocol sau prin norme metodologice comune cu Ministerul Muncii.
5. Extinderea programelor de remediere, Școala după Școală și A Doua Șansă, împreună cu asigurarea unei mese sănătoase, în toate comunitățile vulnerabile.
6. Organizarea separată a claselor a VIII-a și introducerea unor garanții de calitate pentru colectivele mici de elevi din mediul rural, pentru reducerea predării simultane în anul terminal.
7. Susținerea unei intervenții timpurii în alfabetizare (literație și numerație) în ciclul primar, prioritar în școlile dezavantajate.
8. Atragerea și menținerea cadrelor didactice calificate în zonele defavorizate prin stimulente, mentorat și stabilitate pentru profesorii din școlile rurale și izolate.
9. Monitorizarea și publicarea anuală a unui indicator de echitate teritorială, care să urmărească decalajul dintre extreme ca țintă asumată de politică publică.