Fata fără zestre - varianta SUA. Educație pe datorie

Simptomul Trump și criza care nu poate fi ocolită

Democrații în frunte cu Biden&co l-au produs pe Trump iar Trump a devenit cel mai mare cadou pentru democrați. Trump i-a salvat.Trump & MAGA au fost o reacție a unei părți consistente a Americii la lunga dominație democrată și a unui establishment rupt de realitate. Republicanii și democrații sunt precum Gemenii siamezi - care sunt uniți din uter. Când unul bea e posibil ca celălalt să se pilească: și ambii mahmuri. Trump a devenit însă un cadou foarte costisitor pentru America și întreaga lume. El a devenit un preț prea mare pentru toți. Electoratul american a reacționat în primul rând la preț și mai puțin la valori cum se predică. Ba chiar au boicotat alegerile o mare parte a americanilor. Au pedepsit pe republicani pentru costurile ridicate ale vieții de zi cu zi. Au obosit și de haos, și de taxe și războaie aiurea. Însă pare să fie doar un meci de etapă care amână explozia crizei care nu poate fi ocolită. Secretul se află în zona economică, a prețului, a costurilor și a distribuțiilor de resurse. Sincer nu cred că putem ocoli o criză mare - poate fi puțin amânată. Trump nu a fost un accident ci un simptom. Iar corpul politic american e plin de astfel de trumpisme că e democrat sau republican: doar că pe diverse părți ale corpului politic. Mai departe, cum zic americanii, Dumnezeu cu mila... Să sperăm.PS. La anul sper am de petrecut câteva luni acolo - voi face traseul lui Ilf și Petrov doar că va fi America cu etaje. Să începem încălzirea.

Povestea de acum cinci ani: Fata fără zestre - varianta SUA

Acum cu alegerile astea discut cu mulți din SUA. Rude plecate, vechi prieteni, de prin comunitățile copilăriei și adolescenței. În anii 89-95 au plecat valuri, valuri. Mai sunt și amicii americani cunoscuți în anii 88-94. Nu mă interesează ce votează ci care e atmosfera.

Un amic american îmi spune o chestie care mă lasă puțin mască. Sunt om din Est totuși, cu o cu totul altă experiență chiar dacă i-am considerat pe americani un soi de ”frați siamezi”. Recunosc că-mi plac multe de la ei. Dar unele mă supără. Așa cum și ei despre noi au simpatii și antipatii nuanțate.

Povestea.

Zice vechiul prieten: se însoară ăla micu. Copilul lui are deja spre 25-27 de ani. Zic: ei bine, casă de piatră. Care casă? zice el. Sunt probleme cu ”zestrea” cum se spune la voi.

Ce zestre? întreb eu nedumerit. Nu se mai poartă nici la noi ehe de câteva generații.

Zice el: n-ai înțeles nimic. Eu vreau să-l ajut: nu vreau o fată cu zestre ci fără zestre.

Nu mă prind chiar dacă am viteză de înțelegere. El se prinde că nu mă prind.

Zice: să-și explic. La noi toată lumea are datorii la bancă. Cu excepția oligarhilor și a câtorva cu moșteniri. Restul toți au datorii. Dacă vii de jos și vrei școală atunci ești terminat: ai nevoie de împrumut mare pe care toată viața tu sau copiii tăi îl vor întoarce.

Ok, știam asta, am citit și eu - David Graeber - Debt : the first 5,000 years.

Știi care este prima întrebare când îți moare tatăl sau mama? Ce datorie ți-a lăsat. Nu ce moștenire ci ce datorie. Dacă te lasă fără nimic ești fericit: Doamne, ferice părinții care-și lasă copiii fără averi pe minus, adică datorii.

Acum să-ți spun cu zestrea. Copilul meu ca să facă școală de "polițist" (de fapt o școală celebră de drept, justiție pe care așa o poreclim noi) a adunat  o datorie de aproape 200.000 USD. Acum se căsătorește. Când te căsătorești prima întrebare este: ce ”zestre are” partenerul,  adică ce datorie. Dacă partenerul nu are zestre, adică dacă nu are datorie, ești fericit. Fata/băiatul fără zestre e o ”partidă” perfectă.

Dar dacă are o datorie mare?

Al meu se căsătorește cu o fată care are o datorie de 200.000 USD, tot pentru școală. Împreună  vor face o familie cu o datorie de 400.000 USD. Ca punct de pornire au o avere de minus - 400.000 USD. Tu înțelegi ce însemnă asta?

Nu, recunosc că nu știu ce însemnă să ai o asemenea datorie. Cred că aș face infarct. Eu vin dintr-o cultură unde cămătăria este privită ca un rău fundamental. Nu împrumutul în sine ci împrumutul cu dobânda este fie un mare păcat, fie ceva inuman. Iar sumele acestea pur și simplu nu le înțeleg.

În toate culturile majore ale lumii și în toate Cărțile sfinte cămătăria este interzisă. Puteți să mă verificați.

Și recunosc că nu cred că poți vorbi de libertate și democrație într-un sistem în care majoritatea populației este în viața de zi cu zi cu o proprietate, cu o avere pe minus.  Proprietatea pe minus aparține unui alt stăpân de care depinzi și e legată nu doar viața actuală ci și viitoare. Datoria, împrumutul înseamnă amanetarea viitorului: viitorul e în mâinile altuia Recunosc că această cultură dementă a vieții pe datorie total de reglementată mă sperie. Mi se pare ceva profund inuman.

PS.: Școală pe datorie pentru un estic (și european) din generația mea sună foarte violent. Ca și sănătatea pe bani:  nu o pot înțelege. Și nici nu vreau să accept. Da, plătim un fond de solidaritate care e altceva.

Şi să dăm şi niște date ca să ştim despre ce vorbim.

Costul educației a crescut în SUA cu 300% în ultimii 50 de ani

Potrivit Departamentului american al Educației, 42,7 milioane de debitori au datorii studențești de 1,6 trilioane de dolari, iar 38% sunt în curs de rambursare.

În ansamblu, numărul total al debitorilor de împrumuturi pentru studenți, care riscă să intre în incapacitate de plată, ar putea ajunge la 10 milioane în următoarele câteva luni. Aceasta ar însemna că aproape 25% din portofoliul federal de împrumuturi pentru studenți va intra în incapacitate de plată, potrivit autorităților americane.

Cam acesta e viitorul - ai bani, ai şansa să fii educat - nu ai bani: la muncă necalificată şi sărăcie. Acest model e un dezastru mai ale pentru o ţară cu o populație săracă precum a noastră.