Sign in Subscribe
Politic

Trump nu era pe buletin. Și a pierdut

Ce scriu marile cotidiene americane și europene despre alegerile din SUA de la 3 noiembrie 2026

Redacția

— 3 min read
Trump nu era pe buletin. Și a pierdut

Pe 3 noiembrie, Donald Trump nu era pe buletinul de vot. În campanie le ceruse alegătorilor să voteze ca și cum ar fi fost. Americanii l-au ascultat. Democrații au cîștigat ambele camere ale Congresului, iar presa de pe ambele maluri ale Atlanticului citește rezultatul ca pe un vot despre un singur om.

Cifrele unei nopți

În Senat, democrații au smuls republicanilor șapte mandate: Ohio, Iowa, Carolina de Sud, Maine, Carolina de Nord, Kansas și Texas. Și-au păstrat locurile vulnerabile din Michigan, Georgia și New Hampshire. Alaska și Mississippi nu erau încă decise miercuri dimineață. În Camera Reprezentanților, NBC proiectează aproximativ 258 de mandate democrate, cea mai largă majoritate a partidului din 1993. Lista premierelor e lungă: James Talarico e primul senator democrat al Texasului din 1988, Abdul El-Sayed (Michigan) primul senator musulman din istoria SUA, Chris Pappas (New Hampshire) primul bărbat declarat gay ales în Senat. Democratul Hinojosa îl învinge pe Greg Abbott și devine primul guvernator democrat al Texasului după 35 de ani. Hakeem Jeffries ar putea deveni primul speaker de culoare al Camerei.

America: „mustrare” și „reglare de conturi”

Titlurile americane vorbesc aceeași limbă. CNN scrie despre o „mustrare uluitoare” la adresa lui Trump, iar Washington Post despre alegători care l-au respins pe președinte, mînați de prețuri și de războiul cu Iranul.

Cea mai dură voce vine însă din tabăra conservatoare. Colegiul editorial al Wall Street Journal, în editorialul „The Trump Reckoning Arrives”, scrie că nu a fost o înfrîngere obișnuită și îl numește pe Trump „principalul arhitect al acestei debandade”. Ziarul îl face direct responsabil pentru pierderea a cel puțin trei locuri în Senat, pune pe seama guvernării lui haotice destrămarea coaliției din 2024 și cere ca Partidul Republican să discute ce reprezintă „după Donald Trump”.

Reacția președintelui a surprins. Omul care nu și-a recunoscut niciodată înfrîngerea din 2020 i-a spus lui New York Times: „Sînt absolut dispus să accept aceste rezultate.” A promis că va lucra cu democrații, dar a amintit apăsat că are drept de veto.

Europa: votul de pedeapsă și rața șchioapă

Presa europeană pune accentul pe consecințe. Pentru El País, e un vot de pedeapsă, iar ziarul notează că partidul de la putere a pierdut ambele camere la alegerile de la jumătatea mandatului doar de alte șase ori în istorie. Le Monde scoate din dulap expresia „lame duck”: un președinte cu spațiul de manevră tăiat pentru ultimii doi ani. Guardian vorbește despre un „val albastru” care a ajuns pînă în Kansas, Carolina de Sud și Texas, alimentat de costul vieții.

În Germania, Tagesspiegel e cel mai colorat: americanii i-au dat lui Trump „o palmă zdravănă, ba chiar o reglare de conturi”. Explicațiile ziarului sînt războiul cu Iranul, inflația și raziile ICE. RTS (Elveția) și franceinfo (Franța) rețin o mărturisire: Trump a recunoscut la Fox News că războiul din Iran e „în parte” responsabil pentru dezastru.

Financial Times a urmărit piețele. Dolarul și bursele au scăzut, de teamă că un Congres democrat va frîna construcția infrastructurii pentru inteligența artificială, motorul de creștere al economiei americane. Potrivit Fortune, contractele futures pe Nasdaq au pierdut peste 2% în noaptea alegerilor.

De ce

Lecturile converg. Prețurile la alimente, la energie și la sănătate, războiul cu Iranul și benzina scumpă care a venit odată cu el, apoi campania anti-imigrație dusă cu ICE. Reporterii WSJ notează că oamenii din jurul lui Trump dau vina pe Iran. Unii spun că rezultatul ar fi arătat altfel dacă războiul s-ar fi încheiat cu luni în urmă.

Ce urmează

Din ianuarie, democrații controlează legislația, bugetul și comisiile de anchetă. Senatul poate bloca numirile de miniștri și de judecători. Tagesspiegel amintește că anchetele ar putea duce, în cazul extrem, la o nouă procedură de impeachment. Trump păstrează însă dreptul de veto și decretele, iar pentru legile mari democrații au nevoie de 60 de voturi în Senat.

Analiștii se întreabă cît se va schimba de fapt. Jesper Koll, citat de Reuters, vorbește despre o „președinție imperială care guvernează prin decrete” și se îndoiește că votul îi va schimba stilul. Un editorial din Washington Post propune lectura opusă: ambele tabere vor fi tentate de război total, dar „blocajul e o alegere”.

Tagesspiegel observă că, la republicani, lupta pentru candidatura din 2028 a început deja.

Trump ceruse să fie votat ca și cum numele lui ar fi fost pe buletin. A primit exact asta.

Surse

Read more