Polonia: lovitură de stat sau restaurarea statului de drept?

În noaptea de 30 spre 31 octombrie, Polonia a trăit una dintre cele mai tensionate nopți politice de după 1989. Poliția a înconjurat sediul Tribunalului Constituțional din Varșovia. Președintele țării și-a întors avionul din drumul spre Senegal. În fața clădirii s-au strîns sute de protestatari care scandau „Tusk trădătorul”, unii cu mătănii în mînă. Opoziția vorbește de „lovitură de stat”, guvernul de „restaurarea statului de drept”. Presa internațională importantă evită ambele etichete. Ea descrie cea mai gravă escaladare de pînă acum a unei crize care macină Polonia de zece ani.

Ce s-a întîmplat

Vineri, pe la ora 18, site-ul Tribunalului a anunțat că președintele instituției, Bogdan Święczkowski, și adjunctul său, Bartłomiej Sochański, sînt suspendați pentru o lună. Decizia era semnată de judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska, care, invocînd vechimea, s-a declarat șefă interimară. Problema e că ea face parte din grupul de judecători aleși în 2026 de actuala majoritate parlamentară, cărora președintele Karol Nawrocki a refuzat să le primească jurămîntul. Pentru tabăra prezidențială, ea nu este judecătoare deloc.

Poliția a intervenit în urma solicitărilor scrise ale judecătoarei și ale ministrului Justiției, Waldemar Żurek, care invocau siguranța judecătorilor și a personalului. Contul oficial de X al Tribunalului, rămas în mîna vechii conduceri, a răspuns imediat: „Toate persoanele care participă la aceste acțiuni comit infracțiunea de lovitură de stat.” Primul președinte al Curții Supreme, Zbigniew Kapiński, a spus la Kanał Zero că „preluarea cu forța a Tribunalului Constituțional este fără îndoială o lovitură de stat”. Jarosław Kaczyński, liderul PiS, a anunțat că Polonia devine un stat polițienesc.

Nawrocki a aterizat la Varșovia înainte de ora 22. Pe la unu noaptea a intrat în clădire, împingîndu-se printre judecători. Agenția Anadolu a redat schimbul de replici filmat înăuntru. „Sîntem judecători ai Tribunalului Constituțional”, i-a spus Korwin-Piotrowska. „Nu sînteți judecători ai Tribunalului Constituțional”, a răspuns președintele. A plecat abia la cinci dimineața și a lăsat o declarație: „În această noapte, ordinea constituțională a Republicii Polone a fost încălcată.”

De unde vine conflictul

Pentru cititorul român, cheia e următoarea: în Polonia există două legitimități care se anulează reciproc. Între 2015 și 2023, guvernul Dreptate și Justiție (PiS) a umplut Tribunalul cu oameni loiali. Uniunea Europeană a declanșat procedura prevăzută de Articolul 7 și a amendat Polonia, iar Curtea de Justiție a UE a stabilit că Tribunalul nu mai poate fi considerat o instanță independentă și imparțială.

Donald Tusk a revenit la putere în decembrie 2023 cu promisiunea că va repara justiția. Numai că orice lege trece pe la președinte, iar doi președinți aliați cu PiS, Andrzej Duda și apoi Karol Nawrocki (ales în 2025 cu 50,89%), au blocat reformele prin veto. Guvernul a ales atunci să nu mai recunoască deciziile Tribunalului.

În 2026, Seimul a ales opt judecători noi, care le-ar da teoretic majoritatea. Legea spune însă că judecătorii depun jurămîntul „în fața președintelui”. Nawrocki i-a refuzat pe cinci dintre ei. Aceștia au jurat în Parlament, iar Święczkowski nu i-a lăsat să intre în Tribunal. Vinerea trecută, „judecătorii guvernului” au intrat singuri.

Cum citește presa

Agențiile mari (AP, Reuters, AFP) folosesc „lovitură de stat” doar între ghilimele, ca acuzație a opoziției, și vorbesc de „criză constituțională”. Associated Press notează că disputa va adînci polarizarea cu un an înainte de alegerile parlamentare. AFP descrie un bras de fer între dreapta naționalistă și guvernul centrist. Televiziunea publică germană ZDF e dură cu Nawrocki și scrie că președintele „și-a făcut loc cu coatele” în Tribunal.

La polul opus, presa conservatoare (revista germană Tichys Einblick, publicații maghiare și britanice de dreapta, Fox News) preia fără rezerve teza loviturii de stat și acuză Bruxelles-ul de dublu standard: cînd PiS punea mîna pe justiție era scandal, cînd o face Tusk e „restaurare”.

Cea mai interesantă e vocea de la mijloc. Site-ul Notes from Poland îl citează pe constituționalistul Marcin Matczak, unul dintre cei mai duri critici ai reformelor PiS. Matczak spune că îl consideră pe Święczkowski cel mai prost președinte pe care l-a avut Tribunalul, dar că temeiul legal al suspendării lui pur și simplu nu există. „N-am crezut niciodată că voi ajunge să-l apăr”, a scris el.

Mișcările politice

Adevărata miză nu e clădirea de pe Aleja Szucha, ci majoritatea parlamentară. Sîmbătă, Nawrocki a chemat partidele la palat. Au venit opoziția, cu Mateusz Morawiecki și Krzysztof Bosak (Konfederacja), dar și doi parteneri de guvernare ai lui Tusk: Partidul Țărănesc (PSL), condus de vicepremierul și ministrul Apărării Władysław Kosiniak-Kamysz, și Polonia 2050 a lui Szymon Hołownia. Stînga a refuzat invitația. Tusk nu s-a dus.

Hołownia a spus că evenimentele „fac de rușine Polonia” și i-a cerut lui Tusk să se așeze la masă cu președintele. Morawiecki le-a cerut deschis lui Hołownia și lui Kosiniak-Kamysz să formeze o nouă majoritate și să-l dea jos pe Tusk printr-o moțiune constructivă de neîncredere. Sławomir Mentzen, de la Konfederacja, a lansat ideea ca Tribunalul să fie desființat și refăcut de la zero.

Tusk a răspuns sîmbătă seara, într-un mesaj televizat, fără să cedeze nimic. Forța, agresivitatea și interesele de partid nu pot decide cine are dreptate, a spus el, și a acuzat boții rusești că îi susțin pe adversarii ordinii constituționale. Vineri scrisese deja: „Restabilirea statului de drept este datoria noastră.”

Ce rămîne

Polonia a fost exemplul pe care Bruxelles-ul l-a dat pentru felul în care poate fi „reparată” o democrație iliberală. Weekendul acesta arată limita modelului: cînd instituțiile au fost capturate, ieșirea din captură cere și ea forță, iar forța naște o nouă criză de legitimitate. Cine ajunge să controleze Tribunalul se va decide mai puțin în tribunale și mai mult în negocierile dintre Tusk, președinte și partenerii șovăielnici ai coaliției. Iar polonezii au alegeri parlamentare peste un an.

Surse: Associated Press, Reuters, AFP, Euronews, Anadolu, dpa, ZDF, Polsat News, Notes from Poland, Al Jazeera, Tichys Einblick, Hungarian Conservative.